Boli infecţioase, Facultatea Educaţie Continuă în Medicină şi Farmacie
Galina Rusu conferenţiar universitar, dm, medic infecţionist, categorie superioară, Om Emerit
Tatiana Alexeev conferenţiar universitar , dm , medic infecţionist, categorie superioară
- Главная
- Разное
- Дизайн
- Бизнес и предпринимательство
- Аналитика
- Образование
- Развлечения
- Красота и здоровье
- Финансы
- Государство
- Путешествия
- Спорт
- Недвижимость
- Армия
- Графика
- Культурология
- Еда и кулинария
- Лингвистика
- Английский язык
- Астрономия
- Алгебра
- Биология
- География
- Детские презентации
- Информатика
- История
- Литература
- Маркетинг
- Математика
- Медицина
- Менеджмент
- Музыка
- МХК
- Немецкий язык
- ОБЖ
- Обществознание
- Окружающий мир
- Педагогика
- Русский язык
- Технология
- Физика
- Философия
- Химия
- Шаблоны, картинки для презентаций
- Экология
- Экономика
- Юриспруденция
BDA cu stafilococi si ECP. Campilobacterioza. Infectia rotavirala.Dismicrobism intestinal презентация
Содержание
- 1. BDA cu stafilococi si ECP. Campilobacterioza. Infectia rotavirala.Dismicrobism intestinal
- 2. Sursa de infecţie Bolnavul (cu infecţie stafilococică
- 3. Calea de transmitere Directă (fecal
- 4. Receptivitatea Enterocolite staf. –
- 5. Forme clinice Toxiinfecţii alimentare cu stafilococi Enterocolite
- 6. Diagnosticul BDA cu stafilococi Antecedente personale Date
- 7. CLASIFICAREA FAMILIEI ENTEROBACTERIACEAE (după Bergey,1984)
- 8. Infecţiile intestinale provocate de enterobactorii condiţionat
- 9. Etiologie Agentul cauzal: Klebsiella, familia Enterobacteriaceae,
- 10. Epidemiologie Sursa de infecţie: Omul bolnav
- 11. Sezonalitate nu se înregistrează Forme de răspândire: Cazuri sporadice Îmbolnaviri în grup Cazuri nozocomiale
- 12. Patogenie O parte din tulpinile Klebsiella
- 13. Klebsieloza Tablou clinic Pneumonia cu K. Pneumoniae
- 14. Klebsieloza Diagnostic Date epidemiologice Date clinice
- 15. Campilobacterioza (C.jejuni şi C.coli)
- 16. Sursa de infecţie Animale domestice si sălbatice(păsări, rozătoare, pisici etc.) Omul bolnav Purtătorul sănătos
- 17. Modul de transmitere Fecal-oral (calea directă) Prin obiecte contaminate (calea indirectă)
- 18. Receptivitatea este generală Mai frecvent copiii
- 19. Patogenie Poarta de intrare – tubul
- 20. Tablou clinic
- 21. Particularităţi clinice la copii mai mari de
- 22. Evoluţie şi criterii de gravitate Uşoară
- 23. Durata bolii Mai frecvent până la
- 24. Diagnostic confirmat izolarea campilobacteriilor din coprocultură.
- 25. Diagnosticul diferenţial Apendicita acută Invaginaţia intestinală Shigelloza Boala Crohn Colita ulceroasă nespecifică
- 26. Principii de tratament Dieta Reechilibrarea hidroelectrolitică
- 27. Prognosticul In formele uşoare şi medii
- 28. Infecţia rotavirală (IRV) incidenIţa: IRV – 12,0
- 29. Morbiditatea prin IRV în RM aa. 2006-2009 (cazuri/100000 populaţie)
- 30. Etiologie IRV RV – familia Reoviride
- 31. EPIDEMIOLOGIA ( IRV) Sursa de infecţie: bolnavii purtătorii de virus
- 32. Contaminarea: contact direct sau indirect aerogen (prin
- 33. Izbucniri epidemice in colectivităţi Cazuri sporadice –
- 34. PATOGENIA IRV
- 35. IRV – TABLOUL CLINIC Incubaţia – 1-5
- 36. Caracterul scaunelor: Apos Spumos Nedigerat Culoare galben
- 37. IRV- DIAGNOSTIC Date clinice Date epidemiologice Investigaţii specifice: Virusologice Serologice
- 38. Investigaţii specifice: Virusologice Serologice: RHAI
- 39. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Esherihioze cu ECEP Salmoneloze Shigeloze
- 40. Tratamentul IRV Reechilibrarea hidroelectrolitică
- 41. Profilaxia IRV Specifică - vaccinarea antirotavirală Nespecifică.
- 42. DISMICROBISMUL INTESTINAL Noţiune pur microbiologică Definiţie. Dereglarea
- 43. MICROFLORA INTESTINALĂ NORMALĂ Grupul I – flora
- 44. Grupul III – flora tranzitorie, de
- 45. ROLUL MICROFLOREI NORMALE INTESTINALE : Imunostimulare
- 46. CAUZELE DISMICROBISMULUI
- 47. FACTORII DECLANŞATORI: Alimentari: alimentaţia
- 48. Forme clinice Dismicrobism intestinal compensat (70-80%) Dismicrobism intestinal subcompensat (15-20%) Dismicrobism intestinal decompensat (5-10%)
- 49. FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
- 50. FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
- 51. FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
- 52. Diagnostic Date anamnestice Tablou clinic şi
- 53. Tratamentul dismicrobismului intestinal
- 54. Tratamentul medicamentos: Etapa I- blocarea florei condiţionat
Sursa de infecţie Bolnavul (cu infecţie stafilococică cutanată) Purtători de stafilococi patogeni Animalele (bovine – mastita vacilor)
Слайд 1BDA cu stafilococi şi ECP. Campilobacterioza. Infecţia rotavirală.
Dismicrobism intestinal
USMF „Nicolae Testemiţanu”
Catedră
Слайд 2Sursa de infecţie
Bolnavul (cu infecţie stafilococică cutanată)
Purtători de stafilococi patogeni
Animalele (bovine
– mastita vacilor)
Слайд 3Calea de transmitere
Directă (fecal – oral prin produse infectate)
Indirecta (prin obiecte
contaminate)
Слайд 4Receptivitatea
Enterocolite staf. – copii 3 – 6 luni
Toxiinfecţii alimentare –
preşcolari şi şcolari
Слайд 5Forme clinice
Toxiinfecţii alimentare cu stafilococi
Enterocolite stafilococice
a)
primare
b) secundare:
- s-m al septicemiei stafilococice
- dismicrobism intestinal
b) secundare:
- s-m al septicemiei stafilococice
- dismicrobism intestinal
Слайд 6Diagnosticul BDA cu stafilococi
Antecedente personale
Date clinice obiective
Date epidemioligice
Examen bacteriologic la stafilococi(coproculturi,
vomismente,hemoculturi, material patologic din focarele secundare)
Examen serologic(R. de aglutinare)
Examen serologic(R. de aglutinare)
Слайд 7CLASIFICAREA FAMILIEI ENTEROBACTERIACEAE
(după Bergey,1984)
Genul:
Escherihia
Shigella
Salmonella
Citrobacter
Klebsiella
Enterobacter
Erwinia
Serratia
Hafnia
Edwardsiella
Proteus
Providencia
Morganella
Iersinia
Alte genuri
Escherihia
Shigella
Salmonella
Citrobacter
Klebsiella
Enterobacter
Erwinia
Serratia
Hafnia
Edwardsiella
Proteus
Providencia
Morganella
Iersinia
Alte genuri
Слайд 8Infecţiile intestinale provocate
de enterobactorii condiţionat patogene
Apar la copii mari la
infectarea în masă cu alimente contaminate, la care au însemnătate nu numai microbii vii, dar şi produsele lor toxice.
La nou-născuţi şi sugari are însemnătate şi contactul habitual, nu este exclusă infecţia aerogenă şi parenterală. Principalii agenţi patogeni sunt Klebsiella, Proteus.
Klebsieloza
Definiţie. Maladie infecţioasă răspândită la nou-născuţi şi copiii mici, determinată de Klebsiella şi caracterizată prin diaree acută, maladii bronho-pulmonare, renale etc.
La nou-născuţi şi sugari are însemnătate şi contactul habitual, nu este exclusă infecţia aerogenă şi parenterală. Principalii agenţi patogeni sunt Klebsiella, Proteus.
Klebsieloza
Definiţie. Maladie infecţioasă răspândită la nou-născuţi şi copiii mici, determinată de Klebsiella şi caracterizată prin diaree acută, maladii bronho-pulmonare, renale etc.
Слайд 9Etiologie
Agentul cauzal: Klebsiella, familia Enterobacteriaceae, studiată prima dată de savantul
bacteriolog german Klebs E.
Trei tipuri:
K. pneumoniae
K.rhinoscleromatis
K.ozenae
Se cunosc 11 antigene O-somatice şi 80 antigene
Klebsiella este rezistenta la antibiotice, dezinfectante, temperaturi joase, supravieţuesc şi se multiplică în frigorifere
Trei tipuri:
K. pneumoniae
K.rhinoscleromatis
K.ozenae
Se cunosc 11 antigene O-somatice şi 80 antigene
Klebsiella este rezistenta la antibiotice, dezinfectante, temperaturi joase, supravieţuesc şi se multiplică în frigorifere
Слайд 10Epidemiologie
Sursa de infecţie:
Omul bolnav
Purtătorul
Transmiterea:
Fecal-orală
Contact direct şi indirect
Aeriană
Receptivitatea:
Nou-născuţi
Copiii mici
Слайд 11Sezonalitate nu se înregistrează
Forme de răspândire:
Cazuri sporadice
Îmbolnaviri în grup
Cazuri nozocomiale
Слайд 12Patogenie
O parte din tulpinile Klebsiella produc o enterotoxină puternică, care
determină afecţiuni de multiple organe, sindromul de coagulare intravascular diseminată.
Factori predispozanţi pentru declanşarea Klebsielozei: prematuritatea, hiponutriţia, malformaţiile congenitale, imunosupresia, IRA repetate.
Factori predispozanţi pentru declanşarea Klebsielozei: prematuritatea, hiponutriţia, malformaţiile congenitale, imunosupresia, IRA repetate.
Слайд 13Klebsieloza
Tablou clinic
Pneumonia cu K. Pneumoniae
(K1, K2, K9)
Boala diareică acută cu
Klebsiella
Septicemie cu Klebsiella
Septicemie cu Klebsiella
Слайд 14Klebsieloza
Diagnostic
Date epidemiologice
Date clinice
Examenul bacteriologic
Examenul serologic- RA cu autoculturi
Diagnostic diferenţial cu
dismicrobismul intestinal
Слайд 15Campilobacterioza
(C.jejuni şi C.coli)
Se manifestă clinic prin:
Gastroenterite sau enterocolite acute
Septicemii sau afecţiuni extraintestinale(excepţional)
Gastroenterite sau enterocolite acute
Septicemii sau afecţiuni extraintestinale(excepţional)
Слайд 16Sursa de infecţie
Animale domestice si sălbatice(păsări, rozătoare, pisici etc.)
Omul bolnav
Purtătorul sănătos
Слайд 18Receptivitatea este generală
Mai frecvent copiii de la 3 luni – 2ani
(70%)
Incidenţa sporită vara şi toamna
Caracter sporadic, foarte rar epidemic
Incidenţa sporită vara şi toamna
Caracter sporadic, foarte rar epidemic
Слайд 19Patogenie
Poarta de intrare – tubul digestiv
Invazia mucoasei intestinale cu campilobacterii
(diaree invazivă)
Histopatologic :
Enterocolita exudativă, edematoasă, necroze, ulceraţii (colita ulceroasă)
Bacteriemie excepţional
Histopatologic :
Enterocolita exudativă, edematoasă, necroze, ulceraţii (colita ulceroasă)
Bacteriemie excepţional
Слайд 20Tablou clinic
Perioadele bolii:
De incubaţie – 2-5-10 zile
Prodromală – 1-2 zile (febră, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii)
De stare – 2-10 zile (febră 39- 40 , dureri abdominale, vomă, scaune frecvente apoase cu mucus şi sînge, semne de deshidratare mai frecvent la sugari)
De convalescenţă persistă periodic dureri in abdomen şi astenie moderată
De incubaţie – 2-5-10 zile
Prodromală – 1-2 zile (febră, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii)
De stare – 2-10 zile (febră 39- 40 , dureri abdominale, vomă, scaune frecvente apoase cu mucus şi sînge, semne de deshidratare mai frecvent la sugari)
De convalescenţă persistă periodic dureri in abdomen şi astenie moderată
Слайд 21Particularităţi clinice la copii mai mari de 2 ani
Boala frecvent evoluează
sub formă de toxiinfecţie alimentară cu:
tulburări hemodinamice
dureri abdominale, preponderent în zona iliacă dreaptă
scaune cu caracter enteritic, mai rar enterocolitic
tulburări hemodinamice
dureri abdominale, preponderent în zona iliacă dreaptă
scaune cu caracter enteritic, mai rar enterocolitic
Слайд 22Evoluţie şi criterii de gravitate
Uşoară
Medie
Gravă
Gradul manifestărilor intestinale (scaune frecvente cu
mucus şi sînge)
Prezenţa simptomelor extraintestinale (hepatită,pancreatita, exantem etc.)
Prezenţa simptomelor extraintestinale (hepatită,pancreatita, exantem etc.)
Слайд 23Durata bolii
Mai frecvent până la 7 zile
Sunt posibile forme persistente,
recidivante cronice.
Complicaţii
Artrita reactivă
Meningita,meningoencefalita
Invaginaţia intestinală
Apendicita acută, peritonita
Complicaţii
Artrita reactivă
Meningita,meningoencefalita
Invaginaţia intestinală
Apendicita acută, peritonita
Слайд 24Diagnostic confirmat
izolarea campilobacteriilor din coprocultură.
reacţia de hemaglutinare indirectă se
utilizează mai rar.
Слайд 25Diagnosticul diferenţial
Apendicita acută
Invaginaţia intestinală
Shigelloza
Boala Crohn
Colita ulceroasă nespecifică
Слайд 26Principii de tratament
Dieta
Reechilibrarea hidroelectrolitică
In forme grave - antibiotice (cloramfenicol, ampicilina,
cefalosporine etc.) cu corecţia conform antibiogramei
Tratament simptomatic şi patogenic la necesitate.
Tratament simptomatic şi patogenic la necesitate.
Слайд 27Prognosticul
In formele uşoare şi medii prognostic favorabil
In forme grave cu
afectare poliorganică prognostic rezervat.
Слайд 28Infecţia rotavirală (IRV)
incidenIţa: IRV – 12,0 -71,0% din GEA spitalizate în
lume
In SUA – 3 mln cazuri (67 mii spit.-100 decese)
- Suedia – 40% din cazuri de BDA
- Finlanda – 54%
- Republica Moldova –(1989-1998) – 22,8-35,3%
In SUA – 3 mln cazuri (67 mii spit.-100 decese)
- Suedia – 40% din cazuri de BDA
- Finlanda – 54%
- Republica Moldova –(1989-1998) – 22,8-35,3%
Слайд 30Etiologie IRV
RV – familia Reoviride prima data studiată în anul
1973
- 4 antigene
- 5 grupe:A, B, C, D, E
Conţine ARN
- 4 antigene
- 5 grupe:A, B, C, D, E
Conţine ARN
Слайд 32Contaminarea:
contact direct sau indirect
aerogen (prin picături) mai rar
Receptivitatea: este generală dar
mai frecvent copiii – 6 luni-36 luni
Слайд 33Izbucniri epidemice in colectivităţi
Cazuri sporadice – pe parcursul anului
Cazuri nozocomiale
Sezonalitatea
Incidenţa
maximă în lunile reci ale anului –„diaree de iarnă”
Imunitatea poctinfecţioasă
- umorală prin IgM şi IgG şi IgA
- secretorie
Imunitatea poctinfecţioasă
- umorală prin IgM şi IgG şi IgA
- secretorie
Forme de răspândire
Слайд 35IRV – TABLOUL CLINIC
Incubaţia – 1-5 zile
Debutul – acut: febră, vome,
diaree
Febră (37,50C, 39-400C – 3-4 zile)
Vome repetate
Diaree apoasă abundentă (10-15-20 ori zi)
Deshidratare moderată sau severă
Semne respiratorii uşoare în primele 2-3 zile
Febră (37,50C, 39-400C – 3-4 zile)
Vome repetate
Diaree apoasă abundentă (10-15-20 ori zi)
Deshidratare moderată sau severă
Semne respiratorii uşoare în primele 2-3 zile
Слайд 36Caracterul scaunelor:
Apos
Spumos
Nedigerat
Culoare galben – aurie uneori albicioase (choleriforme), fără incluziuni patologice
Evoluţia
IRV- benignă, ciclică:
febra – 3-4 zile
scaunul se normalizează în 5-7 zile
febra – 3-4 zile
scaunul se normalizează în 5-7 zile
Слайд 37IRV- DIAGNOSTIC
Date clinice
Date epidemiologice
Investigaţii specifice:
Virusologice
Serologice
Слайд 38Investigaţii specifice:
Virusologice
Serologice:
RHAI
RIE
RCOA
Rotatest
R.latex aglutinare
Obligator bolnavii sunt investigaţi bacteriologic (coprocultura)
Depistarea antigenului
rotaviral
Слайд 39DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Esherihioze cu ECEP
Salmoneloze
Shigeloze
Holera
Diareea enterovirală
Diareea adenovirală
Diareea cu stafilococi
Boli chirurgicale (apendicita, invaginaţia
intestinală şi altele)
Pancreatita acută
Pancreatita acută
Слайд 40Tratamentul IRV
Reechilibrarea hidroelectrolitică
Alimentaţie corectă
Enzimoterapia
Enterosorbenţi
Eubiotice
Preparate
antivirale (Cicloferon) in cazuri severe la copii mai mari de 4 ani
Слайд 42DISMICROBISMUL INTESTINAL
Noţiune pur microbiologică
Definiţie. Dereglarea echilibrului dinamic în calitatea şi cantitatea
autoflorei normale intestinale cu consecinţe patologice
Слайд 43MICROFLORA INTESTINALĂ NORMALĂ
Grupul I – flora rezidentară (permanentă, indigenă), constituită din
specii strict anaerobe. Bifidumbacterium şi Bacteriodes 108-1011 pe 1g de fecalii
Grupul II – flora obligatorie de asociaţie - E.Coli 2-4∙108, Enterococcus 105-106, Lactobacterii facultativ anaerobe 105-108, Clostridium 104-105 , (concomitentă florii rezidentare)
Grupul II – flora obligatorie de asociaţie - E.Coli 2-4∙108, Enterococcus 105-106, Lactobacterii facultativ anaerobe 105-108, Clostridium 104-105 , (concomitentă florii rezidentare)
Слайд 44
Grupul III – flora tranzitorie, de origine exogenă, 0-103 (specii de
micr. condiţionat patogene, (familia Enterobacteriacea); pseudomonas, Stafilococcus, Candida şi alte)
Слайд 45ROLUL MICROFLOREI NORMALE INTESTINALE :
Imunostimulare (sinteză a IgAs)
Stimulare şi sinteză,
realizare a mecanismelor de rezistenşa nespecifică (fagocitoza lizozimul, complementul şi a.)
Metabolică (enzimatică, vitaminsintetizantă- B1, B6, K; antianemică, antirahitică, antitoxică, antialergică, metabolismul colesterolului, pigmenţilor şi acizilor biliari)
Digestie (fermentativă şi reglare absorbţiei)
Morfocinetică motorică
Protecţie
Contribue la circulaţia ↔ ficat intestin a substanţelor biologic active
Metabolică (enzimatică, vitaminsintetizantă- B1, B6, K; antianemică, antirahitică, antitoxică, antialergică, metabolismul colesterolului, pigmenţilor şi acizilor biliari)
Digestie (fermentativă şi reglare absorbţiei)
Morfocinetică motorică
Protecţie
Contribue la circulaţia ↔ ficat intestin a substanţelor biologic active
Слайд 46CAUZELE
DISMICROBISMULUI INTESTINAL
Maladii infecţioase
Antibioterapie în abuz
Boli digestive
neinfecţioase
Constipaţii
Imunitate compromisă şi imunodeficienţă
Preparate hormonale şi imunodepresante (abuz)
Alimentaţie artificială
Radioterapie şi a.
Constipaţii
Imunitate compromisă şi imunodeficienţă
Preparate hormonale şi imunodepresante (abuz)
Alimentaţie artificială
Radioterapie şi a.
Слайд 47FACTORII DECLANŞATORI:
Alimentari: alimentaţia artificială precoce, supra alimentarea
Maladii gastrointestinale
neinfecţioase şi infecţioase
Supraîncălzirea copilului
Supraîncălzirea copilului
Слайд 48Forme clinice
Dismicrobism intestinal compensat (70-80%)
Dismicrobism intestinal subcompensat (15-20%)
Dismicrobism intestinal decompensat (5-10%)
Слайд 49FORME CLINICE
ALE DISMICROBISMULUI INTESTINAL
Tipice :
Enterită
Enterocolită
Colită
Atipice:
Colită
spastică (constipaţii)
Latentă (subclinică)
Latentă (subclinică)
Слайд 50FORME CLINICE
ALE DISMICROBISMULUI INTESTINAL
Conform severetăţii
Uşoare
Medii Severe
Criterii de gravitate:
GENERALE
(toxicoză, deshidratare pronunţată sau severă, anemie, denutriţie)
LOCALE
(dureri abdominale, frecvenţa şi caracterul scaunelor, prolaps rectal, pareză intestinală, constipaţii intense)
Criterii de gravitate:
GENERALE
(toxicoză, deshidratare pronunţată sau severă, anemie, denutriţie)
LOCALE
(dureri abdominale, frecvenţa şi caracterul scaunelor, prolaps rectal, pareză intestinală, constipaţii intense)
Слайд 51FORME CLINICE
ALE DISMICROBISMULUI INTESTINAL
Evoluţie
Acută (până la 30 zile)
2.
Trenantă (până la 4 luni)
Cu manifestări clinice
continuă
recidivantă
fără manifestări clinice
Cu manifestări clinice
continuă
recidivantă
fără manifestări clinice
3. Cronică
(mai mult de 4 luni)
Cu manifestări clinice
continuă
Recidivantă
Fără manifestări clinice
Слайд 52Diagnostic
Date anamnestice
Tablou clinic şi evoluţia bolii
Analiza bacteriologică (coprocultura) desfăşurată a
microflorei bacteriene intestinale
Слайд 53Tratamentul dismicrobismului intestinal
Scopul:
Restabilirea microflorei intestinale
Recuperarea funcţională a intestinului
Corecţia reactivităţii organismului
Restabilirea microflorei intestinale
Recuperarea funcţională a intestinului
Corecţia reactivităţii organismului
Слайд 54Tratamentul medicamentos:
Etapa I- blocarea florei condiţionat patogene:
administrarea bacteriofagului specific
terapia antibacteriană (5-7
zile) în dismicrobismului intestinal decompensat
Etapa II –restabilirea florei normale:
biopreparate
fermenţi
regimul dietetic
produse vegetale
enterosorbenţi
vitaminoterapia
fitoterapia
terapia imunomodulatoare
tratament local
Etapa II –restabilirea florei normale:
biopreparate
fermenţi
regimul dietetic
produse vegetale
enterosorbenţi
vitaminoterapia
fitoterapia
terapia imunomodulatoare
tratament local
