- Главная
- Разное
- Дизайн
- Бизнес и предпринимательство
- Аналитика
- Образование
- Развлечения
- Красота и здоровье
- Финансы
- Государство
- Путешествия
- Спорт
- Недвижимость
- Армия
- Графика
- Культурология
- Еда и кулинария
- Лингвистика
- Английский язык
- Астрономия
- Алгебра
- Биология
- География
- Детские презентации
- Информатика
- История
- Литература
- Маркетинг
- Математика
- Медицина
- Менеджмент
- Музыка
- МХК
- Немецкий язык
- ОБЖ
- Обществознание
- Окружающий мир
- Педагогика
- Русский язык
- Технология
- Физика
- Философия
- Химия
- Шаблоны, картинки для презентаций
- Экология
- Экономика
- Юриспруденция
Tehnologia didactică. (Tema 8 ) презентация
Содержание
- 1. Tehnologia didactică. (Tema 8 )
- 2. 3.1. Lecţia - forma de bază a organizării activităţii
- 3. Lecţia reprezintă o unitate
- 4. Tradiţional, lecţia este defnită de următoarele caracteristici:
- 5. Tipul de lecţie desemnează
- 6. Structura tipurilor de lecţii şi gestionarea timpului
- 10. Preocupările actuale privind tipologia lecţiei precizează, că
- 11. Varianta de lecţie reprezintă „
- 12. Clasificarea formelor de organizare a procesului didactic conform criteriului de timp şi loc
- 13. Modului de organizare a activităţii cu elevii
- 14. 3.2. Metodele de învăţămînt. Taxonomii. Prezentarea analitică a pricipalelor metode de învăţămînt
- 15. Elementele abordate în cadrul acestui modul vor
- 16. Elementele operante şi interrelaţionale de bază ale
- 17. Metodologia didactică se
- 18. Strategiile didactice reprezintă
- 19. Tehnologiile didactice desemnează ansamblul
- 20. Metodele didactice reprezintă
- 21. Procedeele didactice reprezintă operaţii
- 22. Tehnicile didactice sînt considerate
- 23. Corelaţia operaţiilor în activitatea metodologică
- 24. Preocupat de optimizarea activităţii pe care urmează
- 25. Clasificarea metodelor conform gradului de participare a elevilor
- 26. 1. Metodele expozitive
- 27. este o metodă verbală monologată
- 28. constă în prezentarea trăsăturilor şi
- 29. este forma de expunere în
- 30. este o expunere verbală sub
- 31. reprezintă forma de expunere în
- 32. Avantaje: - oferă o
- 33. Limite şi dezavantaje: - instruirea
- 34. Posibilitatea de optimizare a metodelor expozitive: sporirea
- 35. 2.Metode active
- 36. reprezintă un mod de organizare
- 37. Realizarea eficientă a proiectului solicită respectarea unor
- 38. Dificultatea constă în determinarea temelor şi subiectelor,
- 39. Avantajele folosirii acestei metode: oferă şansa
- 40. Profesorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind:
- 41. 3.Metode expozitiv-euristice.
- 42. este o metodă ce constă
- 43. este un schimb reciproc şi
- 44. este discuţia amănunţită a unor
- 45. discuţia dialog, consultaţia în grup,
- 46. întroducerea în dezbatere. Conducătorul dezbaterii sau elevul
- 47. Condiţii şi tehnici de conducere a discuţiei:
- 48. Avantaje: discuţiile şi dezbaterile creează o atitudine
- 49. Dezavantaje: subiectivitatea părerilor provenite uneori din insuficienţa
- 50. Integrarea „explicaţiei” în criteriile de clasificare a metodelor.
3.1. Lecţia - forma de bază a organizării activităţii
Слайд 3Lecţia
reprezintă o unitate de acţiune didactică ce tinde
în mod deliberat către realizarea unui scop, în condiţii bine determinate, cu ajutorul unor mijloace adecvate
(I. Cerghit)
(I. Cerghit)
Слайд 4 Tradiţional, lecţia este defnită de următoarele caracteristici:
este forma organizatorică de
bază a procesului de învăţămînt;
este formă de activitate comună unei clase de elevi;
se realizează sub conducerea profesorului;
asigură cadrul pentru realizarea unor sarcini de învăţare;
utilizează un conţinut bine stabilit, prelucrat, adaptat;
se desfăşoară într-un timp determinat;
utilizează anume metode, mijloace, moduri de acţiune;
permite realizarea unor scopuri, obiective specifce şi operaţionale;
permite realizarea unităţii predare–învăţare–evaluare;
necesită o organizare sufcient de riguroasă a elementelor antrenate.
este formă de activitate comună unei clase de elevi;
se realizează sub conducerea profesorului;
asigură cadrul pentru realizarea unor sarcini de învăţare;
utilizează un conţinut bine stabilit, prelucrat, adaptat;
se desfăşoară într-un timp determinat;
utilizează anume metode, mijloace, moduri de acţiune;
permite realizarea unor scopuri, obiective specifce şi operaţionale;
permite realizarea unităţii predare–învăţare–evaluare;
necesită o organizare sufcient de riguroasă a elementelor antrenate.
Слайд 5Tipul de lecţie
desemnează un anumit mod de organizare
şi desfăşurare a activităţii de predare-învăţare-evaluare, posibil şi necesar în vederea realizării sarcinii didactice fundamentale
Слайд 10 Preocupările actuale privind tipologia lecţiei precizează, că pot fi luate în
considerare şi alte criterii organizatorice:
specificul disciplinelor şcolare;
specificul învăţării diferitelor categorii de conţinuturi;
locul desfăşurării ;
modul de organizare a activităţii cu elevii;
după sistemul de metode dominant ;
conform treptelor de şcolarizare etc.
Слайд 11Varianta de lecţie
reprezintă „ structura concretă a unei lecţii
impusă, pe de o parte, de tipul căruia îi aparţine, iar pe de altă parte, de factorii variabili ce intervin”
Слайд 12
Clasificarea formelor de organizare a procesului didactic conform criteriului de timp
şi loc
Слайд 143.2. Metodele de învăţămînt. Taxonomii. Prezentarea analitică a pricipalelor metode de
învăţămînt
Слайд 15 Elementele abordate în cadrul acestui modul vor conduce la definirea ansamblului
acestor elemente prin conceptul tehnologii didactice; operaţiile de corelare a acestora în cadrul unei activităţi contrete, subordonate unui scop concret, fiind definite prin conceptul de strategie didactică.
Слайд 16 Elementele operante şi interrelaţionale de bază ale procesului de formare a
comportamentului de învăţare a elevului pot fi exprimate grafic astfel:
Слайд 17 Metodologia didactică
se exprimă prin teoria procesului de
învăţămînt ce include definirea, clasificarea şi valorificarea metodelor – procedeelor – mijloa-celor în vederea optimizării permanente a activităţii de predare – învăţare - evaluare
(S. Cristea)
(S. Cristea)
Слайд 18Strategiile didactice
reprezintă modele de interacţiune a metodelor,
procedeelor, mijloacelor şi modurilor de instruire, ce implică o succesiune de operaţii raportate la obiective generale sau specifice în funcţie de anumite criterii: conţinut, particularităţi de vîrstă, unitate de instruire etc.
(I. Cerghit)
(I. Cerghit)
Слайд 19Tehnologiile didactice
desemnează ansamblul de forme, metode, mijloace, tehnici
şi relaţii cu ajutorul cărora se vehiculează conţinuturi în vederea atingerii obiectivelor
(I. Jinga, E. Istrate)
(I. Jinga, E. Istrate)
Слайд 20 Metodele didactice
reprezintă modalităţi de programare a activităţii
didactice, acţiuni care angajează anumite căi de învăţare eficientă, propuse de profesor şi valorificate de elev
(G.Cristea)
(G.Cristea)
Слайд 21Procedeele didactice
reprezintă operaţii care sprijină eficientizarea metodelor selectate
de profesor în diferite situaţii concrete
(Curriculum de liceu, 2001)
(Curriculum de liceu, 2001)
Слайд 22 Tehnicile didactice
sînt considerate operaţii care sprijină eficientizarea metodelor
alese de profesor în situaţii concrete, însoţite, după caz, de mijloace didactice
(Curriculum de liceu, Cosovanu O., Cartaleanu O., Patraşcu D.).
(Curriculum de liceu, Cosovanu O., Cartaleanu O., Patraşcu D.).
Слайд 24 Preocupat de optimizarea activităţii pe care urmează să o desfăşoare, orice
cadru didactic îşi va adresa, inevitabil, cîteva întrebări:
Слайд 27 este o metodă verbală monologată ce constă în prezentarea
unui volum de informaţie în concordanţă cu prevederile programei şi cu cerinţele didactice ale comunicării.
EXPUNEREA DIDACTICĂ
Слайд 28 constă în prezentarea trăsăturilor şi detaliilor exterioare ale unui
obiect sau proces.
Prin descriere sînt evidenţiate fie aspectele fizice ale obiectului, fie momentele şi conţinutul evenimentului respectiv.
Prin descriere sînt evidenţiate fie aspectele fizice ale obiectului, fie momentele şi conţinutul evenimentului respectiv.
EXPLICAŢIA
Слайд 29 este forma de expunere în care predomină argumentarea raţională.
Prin această metodă se urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor noţiuni, principii, legi prin stabilirea legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene. Concepută în acest fel, explicaţia contribuie la lărgirea orizontului ştiinţific.
DESCRIEREA
Слайд 30 este o expunere verbală sub formă de naraţiune sau
descriere prin intermediul căreia sînt înfăţişate fapte, evenimente, întîmplări în spaţiu şi timp, fenomene ale naturii, peisaje geografice etc.
POVESTIREA
Слайд 31 reprezintă forma de expunere în cadrul căreia este în
clasele liceale prezentat un volum mare de informaţii printr-o succesiune de idei, teorii, interpretări de fapte separate, confruntări, argumentări detaliate.
PRELEGEREA ŞCOLARĂ
Слайд 32 Avantaje:
- oferă o cale mai scurtă, mai economică
de învăţare;
- permite transmiterea unei mari cantităţi de informaţii;
- constituie principalul mijloc de influenţare a sentimentelor şi atitudinilor, a opiniilor şi convingerilor la elevi;
- ajută elevilor să găsească un model coerent de gîndire ştiinţifică, un mod de abordare raţională a realităţii, a relaţiilor, a unei teme sau situaţii-problemă;
- furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a studiului individual de profunzime.
- permite transmiterea unei mari cantităţi de informaţii;
- constituie principalul mijloc de influenţare a sentimentelor şi atitudinilor, a opiniilor şi convingerilor la elevi;
- ajută elevilor să găsească un model coerent de gîndire ştiinţifică, un mod de abordare raţională a realităţii, a relaţiilor, a unei teme sau situaţii-problemă;
- furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a studiului individual de profunzime.
Expunerea
Слайд 33 Limite şi dezavantaje: - instruirea verbală poate aluneca uneori în
superfici-alitate şi formalism;
- instruirea superverbalizată conduce la restrângerea experienţei personale;
- este centrată pe activitatea profesională şi pe re-ceptivitatea elevilor care sunt nevoiţi să accepte fără coparticipare activă, fără a privi critic şi a elabora;
- pasivitatea tineretului riscă să ducă la plictiseală şi eficienţă scăzută a învăţării;
- răpeşte posibilitatea de iniţiativă şi de opţiune;
- oferă slabe posibilităţi de interacţiuni personale şi de conexiune inversă;
- individualizarea învăţării se realizează foarte greu.
Слайд 34Posibilitatea de optimizare a metodelor expozitive:
sporirea nivelului ştiinţific şi metodologic al
expunerilor;
introducerea în practica universitară, alături de formele clasice şi a unor noi variante expozitive.
adecvarea comunicării la experienţa lingvistică şi de cunoaştere a elevilor pentru a preveni eventualitatea unor distorsiuni între comunicare şi recepţie, asigurând astfel eficienţa instruirii;
explicarea prealabilă a conceptelor pentru a evita apariţia unor dificultăţi de decodare;
utilizarea diverselor strategii de prezentare a materiei: deductivă; inductivă ;
stabilirea legăturii fireşti cu activitatea, cu viaţa; etc
introducerea în practica universitară, alături de formele clasice şi a unor noi variante expozitive.
adecvarea comunicării la experienţa lingvistică şi de cunoaştere a elevilor pentru a preveni eventualitatea unor distorsiuni între comunicare şi recepţie, asigurând astfel eficienţa instruirii;
explicarea prealabilă a conceptelor pentru a evita apariţia unor dificultăţi de decodare;
utilizarea diverselor strategii de prezentare a materiei: deductivă; inductivă ;
stabilirea legăturii fireşti cu activitatea, cu viaţa; etc
Слайд 36 reprezintă un mod de organizare a procesului de învăţământ,
pe care elevii / studenţii îl realizează într-un termen precizat, rezolvînd probleme, dobîndind astfel cunoştinţe şi capacităţi practice de cunoaştere şi cercetare.
În pedagogia proiectivă modernă proiectul este o temă de cercetare, scopul căreia poate fi atins prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică.
În pedagogia proiectivă modernă proiectul este o temă de cercetare, scopul căreia poate fi atins prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică.
PROIECTUL
Слайд 37 Realizarea eficientă a proiectului solicită respectarea unor paşi concreţi: :
documentare ştiinţifică;
activitate de laborator;
găsirea de soluţii;
stabilirea concluziilor.
Слайд 38 Dificultatea constă în determinarea temelor şi subiectelor, elaborarea proiectului în baza
nevoilor reale, ţinînd cont atît de exigenţele conţinuturilor tematice, cît şi intersele concrete ale elevilor.
Слайд 39Avantajele folosirii acestei metode:
oferă şansa de a analiza în ce
măsură elevul foloseşte adecvat cunoştinţele, instumentele, materialele disponibile în atingerea finalităţilor propuse;
este o metodă alternativă de evaluare care scoate elevii şi cadrul didactic din
rutina zilnică;
pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod individual sau în grup, autotestîndu-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;
este o metodă alternativă de evaluare care scoate elevii şi cadrul didactic din
rutina zilnică;
pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod individual sau în grup, autotestîndu-şi capacităţile cognitive, sociale şi practice;
Слайд 40Profesorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind:
adecvarea metodelor de lucru,
a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite
la scopurile propuse;
acurateţea produsului;
rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui;
raportul final şi modul de prezentare a acestuia;
gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru;
la scopurile propuse;
acurateţea produsului;
rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui;
raportul final şi modul de prezentare a acestuia;
gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru;
Слайд 42 este o metodă ce constă din valorificarea didactică a
întrebărilor şi răspunsurilor.
Este o convorbire sau dialog ce are loc între profesor şi elev pe baza unui conţinut didactic şi care urmăreşte realizarea obiectivului stabilit.
Se cunosc forme ale conversaţiei: conversaţia euristică sau “socratică” şi examinatoare sau “catehetică”.
Este o convorbire sau dialog ce are loc între profesor şi elev pe baza unui conţinut didactic şi care urmăreşte realizarea obiectivului stabilit.
Se cunosc forme ale conversaţiei: conversaţia euristică sau “socratică” şi examinatoare sau “catehetică”.
CONVERSAŢIA
Слайд 43 este un schimb reciproc şi organizat de informaţii şi
idei, de impresii, păreri, critici şi propuneri în jurul unei teme în scopul examinării şi clarificării în comun a unor idei; consolidării şi sistematizării datelor cunoscute; explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe dintre teorii, concepţii, strategii; efectuării unor analize de caz; soluţionării unor probleme teoretice; dezvoltării competenţei comunicative şi de creativitate colectivă.
DISCUŢIA
Слайд 44 este discuţia amănunţită a unor probleme controversate, urmărindu-se influenţarea
convingerilor, atitudinilor şi conduitei elevilor.
Dezbaterea se aplică atunci când se propun probleme de aplicaţie. Ea este o continuare a discuţiei colective.
Dezbaterea se aplică atunci când se propun probleme de aplicaţie. Ea este o continuare a discuţiei colective.
DEZBATEREA
Слайд 45 discuţia dialog, consultaţia în grup, discuţia obişnuită de grup,
discuţia de tip seminar, masa rotundă, Philips-66, asaltul de idei, discuţia dirijată, dezbaterea pe recoltarea în prealabil de întrebări, discuţia liberă, colocviul.
Variante ale discuţiei-dezbatere:
Слайд 46întroducerea în dezbatere. Conducătorul dezbaterii sau elevul care prezintă referatul de
bază formulează problema, subliniază importanţa teoretică şi practică, dificultăţile.
2. dezbaterea propriu-zisă.
3. sintetizarea rezultatelor. Această parte cuprinde sistematizarea concluziilor şi argumentelor la care s-a ajuns, aprecierea elementelor noi, contribuţii personale, originalitatea opiniilor exprimate.
2. dezbaterea propriu-zisă.
3. sintetizarea rezultatelor. Această parte cuprinde sistematizarea concluziilor şi argumentelor la care s-a ajuns, aprecierea elementelor noi, contribuţii personale, originalitatea opiniilor exprimate.
Organizarea discuţiilor
Слайд 47Condiţii şi tehnici de conducere a discuţiei:
însuşirea temeinică anterioară a cunoştinţelor
pe din domeniul în care se discută;
folosirea materialului demonstrativ , înviorează discuţia;
sensibilitatea şi receptivitatea interlocutorilor, priceperea de a contraargumenta, principialitatea, respectul reciproc, calculul, concizia, dorinţa sinceră de a contribui după experienţa şi capacităţile sale la găsirea celei mai bune soluţii, sunt calităţile indispensabile unei discuţii;
determinarea mărimii grupului: numărul optim al participanţilor este considerat de la 15-20 pînă la 30;
dispunerea în semicerc sau în cerc, în jurul unei „mese rotunde”;
întocmirea unui plan prealabil, schiţarea problemelor, întrebărilor şi anumitor concluzii;
folosirea materialului demonstrativ , înviorează discuţia;
sensibilitatea şi receptivitatea interlocutorilor, priceperea de a contraargumenta, principialitatea, respectul reciproc, calculul, concizia, dorinţa sinceră de a contribui după experienţa şi capacităţile sale la găsirea celei mai bune soluţii, sunt calităţile indispensabile unei discuţii;
determinarea mărimii grupului: numărul optim al participanţilor este considerat de la 15-20 pînă la 30;
dispunerea în semicerc sau în cerc, în jurul unei „mese rotunde”;
întocmirea unui plan prealabil, schiţarea problemelor, întrebărilor şi anumitor concluzii;
Слайд 48Avantaje:
discuţiile şi dezbaterile creează o atitudine de deschidere, receptivitate şi apropiere
reciprocă, intensifică comunicarea în auditoriu;
favorizează formarea deprinderilor de cooperare, de rezolvare în comun a problemelor;
formează un climat democratic, de participare activă;
impune disciplina în grupul de studenţi;
în timpul discuţiei, elevii expun şi explică, analizează şi interpretează, compară comentează, resping, acceptă soluţii, formulează ipoteze şi concluzii, adoptă atitudini, exprimă opinii;
discuţiile contribuie la exersarea şi instaurarea spiritului critic, a modestiei şi autocunoaşterii;
dezbaterile încurajează tendinţa de afirmare şi de participare activă.
favorizează formarea deprinderilor de cooperare, de rezolvare în comun a problemelor;
formează un climat democratic, de participare activă;
impune disciplina în grupul de studenţi;
în timpul discuţiei, elevii expun şi explică, analizează şi interpretează, compară comentează, resping, acceptă soluţii, formulează ipoteze şi concluzii, adoptă atitudini, exprimă opinii;
discuţiile contribuie la exersarea şi instaurarea spiritului critic, a modestiei şi autocunoaşterii;
dezbaterile încurajează tendinţa de afirmare şi de participare activă.
Слайд 49Dezavantaje:
subiectivitatea părerilor provenite uneori din insuficienţa cunoştinţelor;
tendinţa unor participanţi de a-şi
impune propria părere pentru a se afirma fără confruntare de opinii.
