Презентация на тему Durerea precordială. Angina pectorală

Содержание

Слайды и текст этой презентации

Слайд 1DUREREA PRECORDIALĂ

ANGINA PECTORALĂ
Medic specialist Departament Audit Medical


T. Dumbrava
DUREREA PRECORDIALĂ ANGINA PECTORALĂMedic specialist Departament Audit Medical       T. Dumbrava

Слайд 2Durerea precordială este un simptom prezent în maladii coronarogene şi necoronarogene

şi care se manifestă prin durere toracică cu sediul precordial. Durerea precordială este unul din cele mai frecvente simptome şi constitue motivul adresării către serviciul de Asistenţă medicală urgentă. Un exemplu de durere precardială de tip organic este durerea în Cardiopatia ischemică.

Definiţii:

Durerea precordială este un simptom prezent în maladii coronarogene şi necoronarogene şi

Слайд 3Cardiopatia ischemică (CI) - este definită ca o tulburare miocărdică datorată

unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, produs prin modificări în circulaţia coronariană.CI poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor,peste 95%, cauza este ateroscleroza stenozantă a trunchiurilor principale, subepicardice a coronarelor),cauze funcţionale (spasm coronar) sau cauze mixte

Definiţii:

Cardiopatia ischemică (CI) - este definită ca o tulburare miocărdică datorată unui

Слайд 4Definiţii:
Angina pectorală (APS) – este sindrom clinic caracterizat prin durere

şi/sau disconfort toracic de obicei retrosternal sau în zonele adiacente apărute tipic la efort sau stres emoţional care se ameliorează pînă la 10 minute de repaus sau la administrarea de Nitroglicerină.Durerea adesea iradiază tipic spre umărul şi membrul superior stîng, dar poate iradia şi în ambii umeri, braţe, regiunea scapulară stîngă şi/sau spate, mandibulă, epigastru. Prezentările clinice ale Anginei pectorale sunt asociate cu diferite mecanisme:obstrucţia prin placă ateromatoasă a arterelor epicardiale, spasm local sau difuz al arterelor normale sau ateromatoase, disfuncţie microvasculară şi disfuncţie ventriculară stîngă, cauzată de necroză miocardială acută precedentă sau/ şi hibernare (cardiomiopatie ischemică). Aceste mecanisme pot acţiona independent sau în combinaţie
Definiţii: Angina pectorală (APS) – este sindrom clinic caracterizat prin durere şi/sau

Слайд 5Ischemia produce:
creşterea concentraţiei de H+ şi K+ în singele venos care

drenează teritoriul ischemic;
apariţia semnelor de disfuncţie ventriculară diastolică, şi ulterior, sistolică cu abnormalităţi ale mişcării peretelui regional;
dezvoltarea schimbărilor ST-T la ECG; durerea cardiacâ ischemică (angină).

În cazul accesului anginos, bolnavii cu APS vor necesita tratament cu Nitroglicerină s/l administrat de sinestătător. Persistenţa durerilor anginoase după administrarea repetată a Nitroglicerinei impune solicitarea AMU

Ischemia produce:creşterea concentraţiei de H+ şi K+ în singele venos care drenează

Слайд 6Angina vasospastică/variantă Angina Printzmetal-este sindrom clinic caracterizat prin durere localizată tipic,

ce survine în repaus preponderent noaptea şi/sau în primele ore ale dimineţii şi este determinată de obstrucţia dinamică a arterelor coronare, care pot fi angiografic normale sau stenozate sever.ECG – Supradenivelare de segment ST, care dispare odată cu încetarea crizei dureroase.
Angina silenţioasă este o formă de ischemie miocardială, care poate fi asociată cu sau fără disconfort toracic la prezenţa subdenivelării segmentului ST, apărută la efort sau repaus.
Angina vasospastică/variantă Angina Printzmetal-este sindrom clinic caracterizat prin durere localizată tipic, ce

Слайд 7Angina pectorală reprezintă una dintre cauzele principale ale morbidităţii cronice şi

a mortalităţii din întreaga lume.
Conform datelor Centrului Ştiinţifico Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar în Republica Moldova, în 2006 ,prevalenţa generală a populaţiei pentru boala ischemică a cordului, însoţită de hipertensiunea arterială , a fost de 732.0 la 10000 locuitori.
Incidenţa pentru boala ischemică a cordului, asociată cu hipertensiune arterială, a constituit 142.5 la 10000 locuitori

Informaţie epidemiologică:

Angina pectorală reprezintă una dintre cauzele principale ale morbidităţii cronice şi a

Слайд 8Ateroscleroza interesează arterele mari şi medii de tip elastic şi muscular

şi se caracterizează prin depunerea focală de diverse lipide, componente sanguine, hidrocarbonate, ţesut fibros şi calciu în intima arterelor care îşi pierd elasticitatea şi îşi îngustează lumenul.
Irigaţia cordului este asigurată de două artere principale – coronară stîngă şi coronară dreaptă.
Artera coronară stîngă i-a naştere din partea superioară a sinusului aortic stîng-Valsalva, şi se bifurcă în două ramuri: interventriculară anterioară sau descedentă anterioară care irigă septul interventricular şi peretele anterior al ventriculului stîng şi circumflexă care irigă peretele lateral şi posterior al ventriculului stîng.

Etiologie:

Ateroscleroza interesează arterele mari şi medii de tip elastic şi muscular şi

Слайд 10Artera coronară dreaptă se începe în sinusul aortic drept (în şanţul

interventricular posterior sub numele de artera interventriculară posterioară) care irigă cu ramurile sale nodul sinusal, nodul a-v, fasciculul His, peretele inferior al ventriculului stîng şi ventriculul drept.
Între ramurile tributare arterei coronare stîngi şi arterei coronare drepte există ramuri colaterale fără semnificaţie funcţională la normal. În condiţiile ischemiei regionale importante colateralele se dilată în aşa măsură, că devin capabile să menţină irigarea şi să preîntîmpine moartea ischemică a regiunii respective.

Etiologie:

Artera coronară dreaptă se începe în sinusul aortic drept (în şanţul interventricular

Слайд 11Sinonime aterosclerozei - aterom,ateromatoză.
Tromboza coronariană.Termenul se aplică pentru a descrie

ocluzia arterei coronare de către un tromb.
Poate cauza sau nu cauza infarctul miocardic.
Ocluzia coronariană. Termenul este folosit pentru a defini stenozarea completă, obliterarea arterei coronare din oricare cauză.
Poate conduce la infarct miocardic.
Sinonime aterosclerozei - aterom,ateromatoză. Tromboza coronariană.Termenul se aplică pentru a descrie ocluzia

Слайд 12Ateroscleroza coronariană cauzează diverse forme clinice ale Cardiopatiei ischemice: Moartea subită

coronariană, Angina pectorală de efort, Angina instabilă, Infarctul de miocard,Tulburările de ritm şi de conducere, Ischemia silenţioasă,Insuficienţa cardiacă de origine ischemică.
Angina instabilă, Infarctul miocardic acut şi Moartea subită sunt reunite sub termenul de Sindroame Coronariene Acute condiţia morfologică comună pentru ele fiind prezenţa plăcii de aterom complicate în asociere cu tromboza de diferită amploare, celelalte alcătuind grupul sindroamelor coronariene cronice.
În baza prezenţei sau absenţei durerii manifestările clinice ale cardiopatiei ischemice pot fi grupate în forme dureroase (Angina pectorală, Angina instabilă,Infarctul miocardic acut) şi nedureroase (Moartea subită coronariană,Aritmiile de origine ischemică, Insuficienţa cardiacă de origine ischemică, ischemia silenţioasă).

Ateroscleroza coronariană cauzează diverse forme clinice ale Cardiopatiei ischemice: Moartea subită coronariană,

Слайд 13CLASIFICAREA CARDIOPATIEI ISCHEMICE (OMS,1979)
Moartea subită, oprirea cardiacă primară.
Angina pectorală:


Angina pectorală de efort
Angina de novo
Angina de efort stabilă
Angina de efort agravată(frecvenţă, severitate, durată)
Angina pectorală spontană.
Infarctul miocardic:
Infarctul miocardic acut:
Infarctul miocardic acut definit
Infarctul miocardic acut posibil
Infarctul miocardic vechi
Insuficienţa cardiacă în cardiopatia ischemică
Aritmiile.

CLASIFICAREA CARDIOPATIEI ISCHEMICE (OMS,1979) Moartea subită, oprirea cardiacă primară. Angina pectorală:

Слайд 14Cauzele durerilor precordiale:
Afecţiuni coronarogene:


Angina pectorală stabilă
Angina pectorală instabilă
Infarctul miocardic acut.
Cauzele durerilor precordiale:Afecţiuni coronarogene:

Слайд 15Cauzele durerilor precordiale:
Afecţiuni necoronarogene ale cordulul:
Miocardite
Pericardite
Tamponada cardiacă
Cardiomiopatiile
Valvulopatiile
Anevrismul disecant al

aortei.
Cauzele durerilor precordiale:Afecţiuni necoronarogene ale cordulul:MiocarditePericarditeTamponada cardiacăCardiomiopatiile Valvulopatiile Anevrismul disecant al aortei.

Слайд 16Cauzele durerilor precordiale:
Afecţiunile cutiei toracice
Sindromul Titze-leziunea cartilagelor.
Afecţiunile aparatului respirator:
Pleurita acută
Infarctul pulmonar


Embolia pulmonară acută.
Afecţiunile organelor cavităţii abdominale:
Esofagită de reflux/spasmul esofsgian
Hernie diafragmală strangulată
Pancreatita acută
Ulcerul gastric şi duodenal.
Cauzele durerilor precordiale:Afecţiunile cutiei toraciceSindromul Titze-leziunea cartilagelor.Afecţiunile aparatului respirator:Pleurita acutăInfarctul pulmonar Embolia

Слайд 17Clasificarea clinică a durerii toracice:
Angina pectorală tipică (definită): Îndeplineşte

3 caracteristici:
Durere retrosternală cu caracteristică tipică după calitate şi durată.
Durerea este provocată de efortul fizic sau stresul emoţional.
Durerea cedează de sinestătător în repaus fizic sau după administrare de Nitroglicerină.
Angina pectorală atipică (probabilă):
Satisfacerea a două din cele 3 caracteristici.
Durerea de cauză noncardiacă:
Se înregistrează un semn tipic sau sunt absente toate 3 semne.
Clasificarea clinică a durerii toracice:  Angina pectorală tipică (definită): Îndeplineşte 3

Слайд 18Particularităţi specifice pentru durere non-anginală,(deseori de origine musculoscheletară):
durere se implică o

porţiune mică a hemitoracelui stîng, durează cîteva ore sau ciar zile, nu se cuplează cu Nitroglicerină şi poate fi provocată palpator.
Particularităţi specifice pentru durere non-anginală,(deseori de origine musculoscheletară):durere se implică o porţiune

Слайд 19Clasa I Activitătea tipică obişnuită nu produce angină, Angină doar la

efort intens, rapid şi prelungit.
Clasa II Există o uşoară limitare a activităţii zilnice obişnuite Angina apare la mers grăbit sau urcatul rapid al scărilor (nu mai puţin de un etaj),postprandial, la temperaturi scăzute, la stres emoţional sau în primele ore după trezire.
Clasa III Limitare marcată a activităţii fizice obişnuite. Angina apare la efortul de mers obişnuit la distanţa de la unu pînă la două cartiere şi la urcatul scărilor la un etaj la mersul obişnuit.
Clasa IVIncapacitatea de a efectua orice activitate fizică sau angina poate fi prezentă şi în repaus.

Clasificarea severităţii anginei pectorale:
(conform Societăţii Canadiene de Boli Cardiovasculare,1976)

Clasa I Activitătea tipică obişnuită nu produce angină, Angină doar la efort

Слайд 20Factorii de risc pentru Angina pectorală:
Hipertensiune
Dislipidemie
Glicemie
Stil de

viaţă sedentar
Obezitate
Tabagism
Vîrstă înaintată
Istoric familial de afecţiuni cardiovasculare.
Factorii de risc pentru Angina pectorală: HipertensiuneDislipidemie   GlicemieStil de viaţă

Слайд 21Examenul clinic trebue orientat spre evaluarea diagnosticului diferenţial al durerii toracice

şi prezenţa comorbidităţilor –HTA, DZ, dislipidemiei.
Anamneza:Anamneza pacientului cu APS presupune intervievarea despre antecedentele, tratamentele urmate, factorii de risc prezenţi –tabagism, HTA, DZ, dislipidemie, obezitate.

Protocol de diagnosticare:

Examenul clinic trebue orientat spre evaluarea diagnosticului diferenţial al durerii toracice şi

Слайд 23Caracteristicile de bază ale anginei pectorale tipice sunt calitatea durerii.
Localizarea:

-tipică este retrosternală, durerile sunt difuze, bolnavul arată locil durerii cu toată palma sau cu pumnul spre deosebire de cardialgii în care, fiind rugat să arăte locul dureros, pacientul , de obicei aplică degetul.
Iradierea: –durerea anginoasă iradiază mai frecvent în umărul stîng, membrul superior stîng, pe marginea internă a braţului stîng, a antebraţului şi în ultimele două degete ale mînii stîngi, sub omoplat. Mai poate iradia în gît, în maxilarul inferior sau în ambele membre superioare, în partea superioară a abdomenului interscapular. Uneori durerea apare numai în locurile de iradiere tipică fără senzaţii neplăcute în piept.
Caracterul (calitatea): – tipic are caracterul de constrîngere, apăsare,se lasă o greutate mare pe piept,alteori pacientul nici nu o descrie ca durere înţelegînd prin durere o senzaţie acută de tăere, de arsură, frigere, de disconfort retrosternal.
lntensitatea (severitatea): –intensitatea durerilor în angina pectorală este mai des moderată sau medie, deseori pacienţii le descriu ca un disconfort

Manifestări clinice:

Caracteristicile de bază ale anginei pectorale tipice sunt calitatea durerii. Localizarea: -tipică

Слайд 24Caracteristicile de bază ale anginei pectorale tipice sunt calitatea durerii.
Comportarea

în timp (Cînd începe?), (Cît durează?), (Cît de frecvent apare?):- Durerile sunt periodice, apar şi dispar, persistînd de regulă 5-10 minute, maxim 10 minute, şi doar în cazuri excepţionale – pînă la 20 minute.
Circumstanţele în care durerea apare (a apărut): -activităţi personale-reacţii emoţionale -factori de ambianţă Durerile sunt provocate de efortul fizic sau emoţional, în special la frig sau la vînt şi în orele matinale.
Factorii, care diminuiază sau agravează:- durerea dispare la încetarea efortului, oprirea din mers peste cîteva minute sau la administrarea sublingvală a nitroglicerinei şi la mestecarea comprimatelor de nifedipină.
Manifestări asociate: – foarte des angina pectorală este însoţită de anxietate senzaţie de moarte iminentă, uneori de dispnee, fatigabilitate,slăbiciuni, greaţă, nelinişte.

Manifestări clinice:

Caracteristicile de bază ale anginei pectorale tipice sunt calitatea durerii. Comportarea în

Слайд 25Diagnostic diferenţial:
Durere nonanginoasă:
lipsesc caracteristicile descrise pentru Angina

pectorală tipică -poate implica doar o porţiune limitată la nivelul hemitoracelui stîng
durează ore sau chiar zile
în mod normal, nu este ameliorată de administrarea Nitroglicerinei
poate fi provocată la palpare.
Diagnostic diferenţial: Durere nonanginoasă:   lipsesc caracteristicile descrise pentru Angina pectorală

Слайд 26Examenul clinic obiectiv:
Tegumente palide.
Tusă seacă,dispnee.
Tahicardie sau aritmii

cardiace.
Variaţiile pulsului şi a TA: puls paradoxal, hipo sau hipertensiune.
Lipotimie sau sincopă.
Auscultaţia pulmonară:- murmur vezicular diminuat, raluri uscate diseminate.Raluri crepitante la ambele baze pulmonare.
Auscultaţia cardiacă: –diminuarea sau asurzirea zgomotelor cardiace, suflu sistolic apexian.
Examenul clinic obiectiv:Tegumente palide.  Tusă seacă,dispnee.  Tahicardie sau aritmii cardiace.Variaţiile

Слайд 27Examenul ECG:
Semne de insuficienţă coronariană:
Ischemie

subepicardică acută sau cronică.
Ischemie subendocardică acută sau cronică.
Semne de cord pulmonar acut :
Devierea axului electric al cordului spre drepta.
Sindromul SI QIII TIII.
Blocurile tranzitorii de ram drept a f.His.
Semne de pericardită:
Elevaţia segmentului ST în majoritatea derivaţiilor.
Semne de tamponadă cardiacă:
Prezenţa compl.QRS cu amplitudine mică
Alternanţa electrică a compl. QRS
Pulsoximetrie
Examenul ECG:  Semne de insuficienţă coronariană:    Ischemie subepicardică

Слайд 28Protocol de management:
Poziţia – în decubit dorsal

cu ridicarea extremităţii cefalice la 40C. -Examenul primar Protocol ABC – controlul PS,TA,FR.
Tratamentul medicamentos urmăreşte suprimarea sindromului anginos, reducerea ischemiei:
Flux de Oxigen 4-6 l/min.SO2 -94-98%.
-Morfină 3-5 mg i/v lent sau
-Tramadol 50-100 mg. i/m.
-Aspirină 325 mg.oral.
-Nitroglicerină (Nitroglicerină spray) 0.5 mg (0.4mg) s/l la fiecare 5-10 min (maxim în 3 prize).
-Metoprolol 50 mg oral.
Situaţiile speciale:
Sindromul coronarian acut,
Edemul pulmonar acut cardiogen,
Embolia pulmonară, prevăd protocoale de management în baza Protocoalelor Clinice Naţionale.
Consultaţia specialistului de profil.
Protocol de management:    Poziţia – în decubit dorsal cu

Слайд 29Criterii de stabilizare:
Ameliorarea stării generale a pacientului.


Calmarea sindromului anginos.
Stabilizarea TA sistolice la nivelul 90-100 mmHg şi > 100 mmHg la hipertensivi.
Stabilizarea ritmului cardiac în limitele 50-100/min.
Stabilizarea frecvenţei respiraţiei în limitele 12-25/min.
Criterii de stabilizare:   Ameliorarea stării generale a pacientului.  Calmarea

Слайд 30Condiţii de transportare pentru spitalizare:
Stabilizarea indicilor vitali.


Transportarea pacienţilor în poziţie cu ridicarea extremităţii cefalice la 40 grade sau în poziţie anti-Tredelenburg.
Supravegerea pacientului în timpul transportării:
Starea de conştienţă.
Auscultaţia cordului.
Auscultaţia pulmonilor.
Controlul şi menţinerea TA, FCC, FR.
Monitorizarea ECG.
Oxigenoterapia continuă.
Perfuzia continuă.
Pacienţii se transportă pentru spitalizare în Departamentele de Medicină de urgenţă sau Departamente de Anestezie şi terapie intensivă a secţiilor profil cardiologie.
Condiţii de transportare pentru spitalizare:    Stabilizarea indicilor vitali.

Слайд 31CI. Angină pectorală de efort, stabilă. Clasa funcţională III. IC CF

III NIHA.
CI. Angină pectorală vasospastică.

Diagnoze de lucru:

CI. Angină pectorală de efort, stabilă. Clasa funcţională III. IC CF III

Слайд 32Protocol Clinic Naţional PCN - 74 „Angina pectorală stabilă” Chişinău 2014.
L.

Gherasim „Medicina internă”. Boli cardiovasculare –volum II, Bucureşti 1996.
V. Botnaru „Bolile cardiovasculare” Chişinău 1997.
L. Crivceanschii „Urgenţe medicale” Chişinău 2014.

Bibliografie:

Protocol Clinic Naţional PCN - 74 „Angina pectorală stabilă” Chişinău 2014.L. Gherasim

Обратная связь

Если не удалось найти и скачать презентацию, Вы можете заказать его на нашем сайте. Мы постараемся найти нужный Вам материал и отправим по электронной почте. Не стесняйтесь обращаться к нам, если у вас возникли вопросы или пожелания:

Email: Нажмите что бы посмотреть 

Что такое ThePresentation.ru?

Это сайт презентаций, докладов, проектов, шаблонов в формате PowerPoint. Мы помогаем школьникам, студентам, учителям, преподавателям хранить и обмениваться учебными материалами с другими пользователями.


Для правообладателей

Яндекс.Метрика