Teoria generală a dreptului ca ştiinţă şi презентация

ŞTIINŢĂ ŞI DISCIPLINĂ DE STUDIU.

Gheorghe AVORNIC
Dr. habilitat,
Profesor universitar,
Eleonora Andriuţa,
doctorandă

Caracteristica Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă.
3. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului.
4. Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului: Consideraţii generale;
a) metoda logică;
b) metoda istorică;
c) metoda comparativă;
d) alte metode aplicate în studiul dreptului.
5. Teoria generală a dreptului în sistemul general al ştiinţelor şi în sistemul
ştiinţelor sociale.
6. Sistemul ştiinţelor juridice. Locul şi rolul Teoriei generale a dreptului.
7. Teoria generală a dreptului ca disciplină didactică. Sarcinile şi funcţiile ei.

ei de studiu;

să determine baza metodologică a teoriei generale a statului şi dreptului;

să stabilească locul şi rolul teoriei în sistemul general al ştiinţelor, în sistemul ştiinţelor sociale şi juridice;

să determine funcţiile teoriei ca ştiinţă şi ca disciplină de studiu şi să determine însemnătatea lor practică;

Obiectivele:

dreptului

Teoria generală a statulu şi dreptului ca ştiinţă

Teoria generală a dreptului ca disciplină didactică.

ştiinţă politică

ştiinţă juridică

ştiinţă socială

Ca disciplină de
orientare

Ca disciplină de generalizare

Concepţii generale de Teorie Generală a Statului şi Dreptului.

socială, politică şi juridică care studiază, în baza unui ansamblu de teorii, concepţii, noţiuni cu privire la stat şi drept, legităţile generale şi speciale referitoare la apariţia, evoluţia şi funcţionarea statului şi dreptului, în general, şi a sistemului de drept al ţării respective, în special.

statul şi dreptul în toate formele sale de manifestare, ca dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii social istorice determinate;

juridică care studiază relaţiile sociale, economice, politice şi de altă natură, privite în dinamica lor, în raport cu normele juridice care le reglementează;

politică care studiază care studiază problemele de bază ale ştiinţei politice, statul şi puterea de stat, funcţiile statului, mecanismul de stat etc.

evoluţiei, dezvoltării şi funcţionării statului şi dreptului ca fenomene sociale;
Esenţa, tipurile, formele, funcţiile, structura şi mecanismul interacţiunii statului şi dreptului, sistemului de drept;
Principalele noţiuni şi categorii juridice care sînt caracteristice şi necesare întregului sistem de ştiinţe juridice;

o totalitate de procedee şi metode, folosite de către ştiinţele juridice, în general, şi de către teoria generală a statului şi dreptului, în special.

Metoda ştiinţei Teoria Generală a Dreptului:

reprezintă ansamblul sau totalitatea căilor, mijloacelor de studiere, care exprimă poziţiile iniţiale generale în abordarea fenomenului juridic.

vol.1, Chişinău, 2009.

Elena Aramă, Istoria Dreptului Românesc, Chişinău, 2004.

Valentina Coptileţ, Culegere de Scheme la Istoria Dreptului Românesc, Chişinău, 2004.

Ceterchi Ioan, Craiovan Ion. Introducere în teoria generală a dreptului. – Bucureşti, ALL, 1993.

Djuvara Mircea. Teoria generală a dreptului. (Enciclopedie juridică). Vol.I., Bucureşti: Editura Librăriei Soces, 1930.

Istoria începe la Sumer. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1962.

Luburici Momcilo, Ceterchi Ioan. Teoria generală a dreptului. Ediţia a II-a. - Bucureşti, 1992.

Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. - Bucureşti, 2002.

Popescu Sofia, Răducanu Augustin. Problemele actuale ale metodologiei juridice. -Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.

Popescu Sofia. Cercetare prospectivă în domeniul dreptului // Studii şi cercetări juridice, 1988, nr.1.

Ungureanu E. Recunoaşterea unei hotărîri judecătoreşti străine independent de executare// Studii şi cercetări juridice, 1989, nr.2.

Norberto. Essais de théorie du droit / Traduit par Michel Guéret avec la collaboration de Christophe Agostini. La raison dans le droit. - Paris: Bruylant LGDJ, 1998.

Claude du Pasquier. Introduction à la Théorie générale et a la Philosophie du droit. Édition IV. - Paris: Neuchâtel, 1967.

Pansier Frédéric-Jérome. Méthodologie du droit. - Paris: Litec, 1998.

Szabo Imre. Les fondements de la théorie du droit. - Budapest: Akademiai Kiado, 1973.

Villey Michel. Les Rapports de la science juridique et de la philosophie du droit. -Amsterdam, 1980.

Право и методы его изучения. - Москва, 1965.

Керимов Д.А. Общая теория государства и права: предмет, структура, функ-ции. - Москва, 1977.

Матузов Н.И., Малько А.В. Теория государства и права. - Москва: Юристъ, 1999.

Мамут Л. Наука о государстве и праве: необходимость радикального обнов-ления// Философские науки, 1989, №11.
Нерсесянц В.С. Философия права. - Москва, 1997.

Сырых В.М. Метод правовой науки: основные элементы, структура. - Москва, 1980.