Cadrul legal de protecție a drepturilor copiilor în republica Мoldova презентация

ADJUNCT DASPFC FALEȘTI
14.01.2014

interne

privind drepturile copilului
Legea nr.140 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi
Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei;

pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de acreditare şi modul de funcţionare a organizatiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în R.M. Şi alistei serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei internaţionale;
H.nr.560 din 20.07.2011 pentru instituirea Consiliului Consultativ pentru adopţii internaţionale şi aprobarea regulamentului de activitate al acestuia;
H.450 din 28.04.2006 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea ,educarea şi socializarea opilului din Centrul de plasament temporar;
H.1361 din 07.12.2003 cu privire la aprobarea Regulamentului cadru cu privire la Serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă;
H.812 din 02.07.2003 cu priivre la aprobarea Standardelor minime de calitate pentru casele de tip familial;
H.432 din 20.04.2007 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea ,educarea şi socializarea opilului din instituţiile rezidenţiale;
H.nr.581 din 25.05.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi, şi cei aflaţi sub tutelă-curatelă;
H.1177 din 31.10.2007 cu privire la instituirea Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi aprobarea Regulamentului cadru de activitate a acesteia;
H.1470 din 25.12.2008 cu privire la aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciul de asistenţă parentală profesionistă
H. Cu privire la acordarea sprijinului familial

sărbători naţionale
Mecanismul de supervizare
Mecanismul managementului de caz
Instrucţiuni privind intervenţia în cazurile de violenţă în familie
Sistemul Național de Referire
Ordine specifice procedurii de adopţie

separare de părinţi

copiii separaţi de părinţi

copiii părăsiţi în unităţi sanitare

Absolvenți ai instituțiilor rezidențiale

Copii victime ale ANET

copiii delincvenţi

copiii cu dizabilităţi

HIV/SIDA şi boli cronice grave

copiii străzi

copiii minorităţilor etnice

Cuplu mamă/copil în situații de risc

victime ale TFU

CU PRIORITATE A INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI;     B) RESPECTAREA PRIORITĂŢII PRIVIND CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI ÎN FAMILIE;     C) DREPTUL PRIORITAR AL PĂRINŢILOR DE A-ŞI EDUCA COPIII CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI RESPONSABILITATEA PRIMARĂ A PĂRINŢILOR PENTRU CREŞTEREA, EDUCAREA ŞI PROTECŢIA COPIILOR LOR;     D) OBLIGAŢIA STATULUI DE A ASIGURA FAMILIEI ASISTENŢA NECESARĂ PENTRU CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPIILOR;     E) EGALITATEA ŞANSELOR ŞI NEDISCRIMINAREA;     F) COOPERAREA INTERSECTORIALĂ ŞI INTERVENŢIA MULTIDISCIPLINARĂ;     G) ASISTENŢA INDIVIDUALIZATĂ A FIECĂRUI COPIL;     H) RESPECTAREA DEMNITĂŢII COPILULUI;     I) ASIGURAREA PARTICIPĂRII COPILULUI LA LUAREA DECIZIILOR CARE ÎL PRIVESC, ŢINÎND CONT DE VÎRSTA ŞI DE GRADUL SĂU DE MATURITATE;     J) ASIGURAREA CONTINUITĂŢII ÎN CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI, ŢINÎND CONT DE IDENTITATEA SA ETNICĂ, RELIGIOASĂ, CULTURALĂ ŞI LINGVISTICĂ, ÎN CAZUL LUĂRII UNEI MĂSURI DE PROTECŢIE;     K) CELERITATE ÎN LUAREA ORICĂREI DECIZII CU PRIVIRE LA COPIL;     L) RESPONSABILITATEA AUTORITĂŢILOR PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI, NEGLIJĂRII ŞI EXPLOATĂRII COPILULUI.

PRINCIPIILE PROTECŢIEI COPILULUI AFLAT ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI A COPILULUI SEPARAT DE PĂRINŢI

COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE DE RISC     AUTORITATEA TUTELARĂ LOCALĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ SE AUTOSESIZEZE ŞI/SAU SĂ ASIGURE RECEPŢIONAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SESIZĂRILOR CU PRIVIRE LA COPIII AFLAŢI ÎN URMĂTOARELE SITUAŢII:     A) COPIII SÎNT SUPUŞI VIOLENŢEI;      B) COPIII SÎNT NEGLIJAŢI;     C) COPIII PRACTICĂ VAGABONDAJUL, CERŞITUL, PROSTITUŢIA;     D) COPIII SÎNT LIPSIŢI DE ÎNGRIJIRE ŞI SUPRAVEGHERE DIN PARTEA PĂRINŢILOR DIN CAUZA ABSENŢEI ACESTORA DE LA DOMICILIU DIN MOTIVE NECUNOSCUTE;     E) PĂRINŢII COPIILOR AU DECEDAT;     F) COPIII TRĂIESC ÎN STRADĂ, AU FUGIT ORI AU FOST ALUNGAŢI DE ACASĂ;     G) PĂRINŢII COPIILOR REFUZĂ SĂ-ŞI EXERCITE OBLIGAŢIILE PĂRINTEŞTI PRIVIND CREŞTEREA ŞI ÎNGRIJIREA COPILULUI;     H) COPIII AU FOST ABANDONAŢI DE PĂRINŢI;     I) PĂRINŢII COPIILOR AU FOST DECLARAŢI CA FIIND INCAPABILI PRINTR-O HOTĂRÎRE JUDECĂTOREASCĂ.

LEGEA NR.140 PRIVIND PROTECŢIA SPECIALĂ A COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI A COPIILOR SEPARAŢI DE PĂRINŢI

SITUAŢIE                         DE RISC

Autoritatea tutelară locală în a cărei rază este locul aflării copilului dispune evaluarea iniţială a situaţiei copilului de către specialistul pentru protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar, cu implicarea în procesul de evaluare, după caz, a altor specialişti din domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, ordinii publice etc.:      a) în termen de 24 de ore – în cazul primirii informaţiilor prevăzute la art. 8 lit. a)–c);     b) imediat – în cazul în care din conţinutul sesizării se constată existenţa unui pericol iminent pentru copil, precum şi în cazul primirii informaţiilor prevăzute la art. 8 lit. d)–i).      (2) În cazul în care situaţiile de risc prevăzute la art. 8 lit. a) şi b) s-au produs în afara familiei, măsurile specificate la alin. (1) se întreprind cu acordul prealabil al părinţilor/reprezentantului legal al copilului, cu excepţia cazurilor în care dezacordul acestora contravine interesului superior al copilului.     (3) În cazul în care situaţiile de risc prevăzute la art. 8 lit. a)–c) s-au produs într-un serviciu de plasament, autoritatea tutelară locală în a cărei rază este locul aflării copilului întreprinde măsurile prevăzute la alin. (1), asigurînd securitatea pentru viaţa şi sănătatea copilului, şi informează imediat autoritatea tutelară teritorială care va decide asupra măsurilor de protecţie a copilului.
 Dacă în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului se confirmă situaţia de risc pentru copil, autoritatea tutelară locală dispune imediat luarea în evidenţă a copilului aflat în situaţie de risc.     (5) Registrul de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţii de risc se ţine de către autoritatea tutelară locală, fiind completat de către specialistul pentru protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar.     (6) Evaluarea, asistenţa şi monitorizarea copilului aflat în situaţie de risc se realizează prin utilizarea metodei managementului de caz, aprobată de autoritatea centrală pentru protecţia copilului.     (7) În cazul recepţionării informaţiei despre copiii aflaţi în situaţia de risc prevăzută la art. 8 lit. h), autoritatea tutelară locală sau specialistul pentru protecţia drepturilor copilului participă la întocmirea actului de abandon al copilului într-o instituţie sau a procesului-verbal privind găsirea copilului.     (8) În cazul în care locul aflării copilului este altul decît domiciliul părinţilor, autoritatea tutelară locală sesizează autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază domiciliază părinţii în scopul prezentării datelor necesare pentru realizarea evaluării iniţiale şi complexe a situaţiei copilului.

tutelară locală emite dispoziţia privind plasamentul de urgenţă al copilului şi informează în acest sens autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază este locul de plasament al copilului în cazul luării copilului de la părinţi sau în cazul lipsei părinţilor în momentul identificării copilului :      (2) Ţinînd cont de interesul superior al copilului, acesta poate fi plasat de urgenţă în:      a) familia rudelor sau a altor persoane cu care a stabilit relaţii apropiate (vecini, prieteni de familie etc.) şi care doresc să primească/să ţină copilul pentru a-l creşte şi educa în familia lor, în baza cererii scrise a acestora, pornind de la necesitatea asigurării stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educaţia copilului, ţinînd cont de identitatea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică;      b) servicii de plasament de tip familial;     c) servicii de plasament de tip rezidenţial.     (3) Copilul separat de părinţi poate fi plasat de urgenţă pe un termen de pînă la 72 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului de plasament pînă la 45 de zile, perioadă în care se efectuează evaluarea complexă a situaţiei copilului.

autorităţii tutelare teritoriale, cu avizul autorităţii tutelare locale şi numai în baza avizului pozitiv al Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate, modul de organizare şi funcţionare a căreia este aprobat de Guvern.     (2) Copiii pot fi plasaţi în:     a) serviciul de tutelă/curatelă;     b) serviciul de plasament de tip familial (casă de copii de tip familial, asistenţă parentală profesionistă);     c) serviciul de plasament de tip rezidenţial (casă comunitară, centru de plasament temporar, alt tip de instituţie rezidenţială).

identificarea copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sînt plecaţi/este plecat la muncă peste hotare se prezintă autorităţii tutelare locale de către:     a) administraţia instituţiilor educaţionale – semestrial, pînă la data de 30 octombrie şi, respectiv, 30 aprilie a fiecărui an;     b) specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social comunitar, medicul/asistentul medicului de familie sau ofiţerul de sector al poliţiei – în termen de 3 zile de la data identificării copilului.     (2) În baza informaţiei menţionate la alin. (1), autoritatea tutelară locală dispune efectuarea evaluării situaţiei copilului de către specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar, şi emite, cu consimţămîntul părinţilor/unicului părinte, dispoziţia de instituire a tutelei/curatelei conform prevederilor legislaţiei dacă în urma evaluării iniţiale se constată că condiţiile de creştere şi educaţie a copilului sînt adecvate.     (3) Evaluarea situaţiei copilului de către specialistul în protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar, se efectuează în termen de pînă la 30 de zile.      (4) Părinţii/unicul părinte care pleacă peste hotare pe un termen mai mare de 3 luni şi ai căror copii rămîn în Republica Moldova urmează să informeze în prealabil autoritatea tutelară locală despre persoana în grija căreia rămîn copiii.

locale şi cele teritoriale din diferite unităţi administrativ-teritoriale sînt obligate să coopereze în domeniul protecţiei copilului prin obţinerea şi transmiterea informaţiilor şi a documentelor necesare pentru identificarea, evaluarea, acordarea asistenţei şi stabilirea statutului copiilor.     Articolul 20. Cooperarea intersectorială     Angajaţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai structurilor, instituţiilor şi serviciilor din cadrul sau subordonate acestora, care activează în domeniile asistenţei sociale, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, organelor de drept în conformitate cu mecanismul de cooperare intersectorială aprobat de Guvern sînt obligaţi:
    a) să transmită autorităţii tutelare competente sesizările privind copiii aflaţi în situaţie de risc, precum şi cele privind cazurile de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor în cadrul serviciilor sociale, al instituţiilor medicale, educaţionale, culturale;
    b) să participe la activitatea echipelor multidisciplinare în procesul de evaluare iniţială şi complexă a situaţiei copilului la solicitarea autorităţii tutelare locale, precum şi la elaborarea şi implementarea planului individualizat de asistenţă;     c) să realizeze măsuri de prevenire a situaţiilor de risc pentru copii.

cu 5 ani în urmă,iar mama este plecată într-o direcție necunoscută.Permanent copiii erau lăsați la persoane suspecte. În prezent se află la bunica de pe linie paternă. Astfel pentru siguranța copiilor este necesară reprezentarea lor în diferite instanțe de stat și obștești. În acest caz este necesară instituirea tutelei asupra copiilor vizați.
Modalitatea de instituire a tutelei/curatelei:
Art.33 CC- Instituirea tutelei,curatelei-
Subiecţii:
- copiii rămaşi temporar fără îngrijire părintească;
Persoane lipsite temporar de capacitatea de exerciţiu;
Copiii orfani;
Copiii abandonaţi
Actele necesare pentru instituirea tutelei,curatelei:
- copiile actelor de identitate;
Evaluarea condiţiilor de trai conform M.C.;
Acte care confirmă dificultatea copilului: deces,abandon,părinţi plecaţi peste hotare, neglijarea obligaţiunilor părinteşti, etc....
Acordul copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani
Acordul părinţilor, în caz de necesitate;
Certificat care confirmă starea de sănătate a potenţialului tutore cît şi a copilului;
Cererea tutorelui;
Alte acte relevante în dependenţă de caz
Instituţia responsabilă de instituirea tutelei,curatelei şi de evidenţa acestora:
Tutela/curatela se instituie de către administraţia publică locală de la locul de trai al copilului, în baza avizului scris al Autorității tutelare.
Scop: reprezentarea legală a copilului rămas fără îngrijire părinteacă și persoanelor lipsite temporar de capacitatea de exerciţiu

nepoata sa în vîrstă de 10 ani. Mama copilului în urma unui accident a rămas invalidă și anume din punct de vedere psihic. Pentru siguranța copilului și pentru ca bunica să o poată reprezenta pe fiica sa în anumite instanțe este necesară instituirea tutelei și asupra fiicei sale. Însă pentru aceasta este necesar să fie declarată incapabilă de exercițiu prin Instanța de Judecată.
Modalitatea de declarare a incapacității de exercițiu:
Pregătirea dosarului pentru instanța de judecată, care cuprinde:
Certificat CMC cu diagnoza corectă stabilită de comisie;
Xerox acte de identitate;
Ancheta socială de evaluare a condițiilor de trai;
Expertiza medicală
Avizul DASPF cu privire la declararea incapacității de exercițiu în baza actelor relevante;
Emiterea Hotărîrii de judecată
Instituirea tutelei ăn baza Hotărîrii de judecată
Instituția responsabilă:
Administrația publică locală
Direcția asistență socială și protecție a familiei

3 copiii minori. Dispun de spațiu locativ la privatizarea căruia au participat și copiii. Astfel la moment părinții doresc să înstrăineze spațiul locativ deoarece au procurat casă pe pămînt. Pentru înstrăinarea/gaj imobilului este necesar acordul Autorității tutelare.
Care este procedura de înstrăinare/gaj!

Instituţia responsabilă:
Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, ca reprezentant al Autorităţii Tutelare
Actele necesare pentru înstrăinarea şi punerea în gaj a spaţiului locativ la participarea căruia au participat copiii minori:
Cererea părinţilor, în baza unui formular special;
Cererea copilului care a atins vîrsta de 10 ani, în baza unui formular special;
Certificat de căsătorie/divorţ/deces;
Certificat de naştere a copiilor;
Extras din registrul bunurilor imobile-oficiul cadastral;
Contract de vînzare-cumpărare
Certificat cu privire la dreptul de proprietate

un copil minor. În urma desfacerii căsătoriei este necesară stabilirea domiciliului de către Instanţa de Judecată la unul dintre părinţi.
Care este modalitatea de stabilire a domiciliului....

Procedura:
Pregătirea avizului cu privre la stabilirea domiciului;
Evaluarea condiţiilor de trai la ambele părţi;
Opinia copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani;
Venitul fiecărui membru al familiei
Certificat că dispune de spațiu locativ
Instituțiile implicate:
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Administrația publică locală

căsătoriei au 2 copiii minori. Mama îi interzice tatălui să-şi vadă copiii invocînd anumite cauze.
Soluţionarea cazului?
Cererea tatălui
Declarația mamei cu privire la întrevederea tatălui copiii minori;
Părerea copiilor dacă au vîrsta de 10 ani
Caracteristica tatălui;
Act de examinare a condițiilor de trai la ambii părinți;
Decizia cu privire la stabilirea graficului de întrevederi
Instituția responsabilă:
Direcția asistență socială și protecție a familiei

la întreținere 2 copiii minori. În familie persistă tentative de violență de mai mulți ani. Astfel mama a depus plîngere pentru protecția ei și a copiilor cu întreprinderea măsurilor de protecție a victimelor violenței în familie.
Modalitatea de îndeplinire a ordonanței de protecție:
Instrucțiuni conform Legii 45
Aducerea la cunoștință agresorului cît și victimei despre existența ordonanței de protecție cu îndeplinirea indicațiilor enumerate în ordonanță;
Elaborarea planului individualizat de asistență cu obiective și acțiuni clar stabilite;
Plasarea în caz de necesitate a mamei cu copiii în Centrul de Asistență și protecție a Victimelor pentru reabilitare psihologică

Instituția responsabilă:
Instituțiile de învățămînt și curative
Comisariatul de poliție
Administrația publică locală
Direcția asistență socială și protecție a familiei

tutela bunicii, născută în Ucraina, la moment locuiește în raion. Mama și-a abandonat copilul la vîrsta de 1 an și a plecat într-o direcție necunoscută. În tot acest răstimp nu s-a interesat de soarta fiicei sale. Copilul nu a fost documentat.Copilul a ajuns la vîrsta școlarizării și nimeni nu s-a interesat de documentarea copilului.
Modalitatea de perfectare a certificatului de naștere:
înaintarea unui demers către OSC din Ucraina pentru a ne confirma că nu a fost înregistrată nașterea copilului;
Demers către Spitalul unde s-a născut copilul pentru a ne elibera actul constatator al nașterii;
Act de examinare a condițiilor actuale de trai;
Componența familiei;
Cerere de chemare în judecată privind constatarea nașterii
Instituția responsabilă:
Administrația publică locală, instituțiile de învățămînt și curative
Autoritatea tutelară
Oficiul de Stare civilă
Instanța de judecată

vîrstă de un an. Imediat după naștere își neglija obligațiunile părintești. Refuza să meargă la control cu copilul și orice conlucrare cu instituțiile ce au tangență cu protecția copilului. În familia vizată era risc de mortalitate infantilă. Copilul fiind în pericol, familia a fost luată în vizorul asistentului social.

Pașii care urmează a fi întreprinși pentru protecția copilului:
Deschiderea management de caz,
Elaborarea planului individualizat de asistență împreună cu obiective și acțiuni clar stabiliteși termen;
După expirarea termenului mama nu a îndeplinit nici o acțiune din plan
Discuția cazului la Consiliul local pentru protecția drepturilor copilului;
Referirea cazului la nivel raional- Comisia copilului aflat în dificultate;
Recomandarea comisiei de a înainta actele în judecată pentru decăderea din drepturi părintești pentru neglijarea obligațiunilor părintești, comportament amoral, pune în pericol viața și securitatea copilului

Instituția responsabilă:
Administrația publică locală
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Grupul minori și moravuri

tatălui. Mama după mai mulți ani a revenit la familia inițială dinaintea căsătoriei. Astfel de comun acord au hotărît toată familia să poarte același nume pentru a nu apărea divergențe de viitor. Conform procedurii de schimare a numelui de familie a copiilor minori este necesară Decizia Autorității tutelare.
Modalitatea de eliberare a deciziei:
Copia actelor de identitate
Copia certificatului de deces/acordul părintelui sau copia hotărîrii de judecată cu privire la decăderea din drepturi părintești;
Acordul copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani;
Cererea mamei;
Decizia AT
Instituțiile implicate:
-Direcția asistență socială și protecție a familiei
- Oficiul stare civilă

de 10 ani. În tot acest răstimp nu au copiii proprii din motive de sănătate. S-au adresat la Direcţie pentru a fi în evidenţa ca potenţiali părinţi adoptatori.
Procedura de luare în evidenţă:
Depunerea cererii
Prezentarea actelor necesare, conform procedurii
Cursurile de pregătire
Ancheta socială- îndeplinită de asistentul social comunitar
Evaluarea garanţiilor morale ale solicitanţilor-îndeplinită de psiholog
Elaborarea atestatului de adoptator-se prezintă la minister
Decizia de luare în evidenţă a părinţilor adoptatori-se prezintă la minister
Procedura de pregătire nu trebuie să dureze mai mult de 30 zile.
După finalizarea procedurii cuplul este referit la nivel naţional pentru a fi îndreptaţi să viziteze copiii cu statut adoptabil.
Apoi urmează procedura de potrivire.
Perioada de încredinţare-3 luni
Pregătirea actelor pentru judecată privind încuvîînţarea adopţiei

ani, care se află la moment fără îngrijire părintească. Mama duce un mod viață amoral, la moment nu se interrsează de soarta copiilor săi. Se află în vizorul asistentului social comunitar din anul 2010. S-a prevenit separarea copiilor de familie. De nenumărate ori s-a ascultat cazul la Consiliul Local pentru protecția drepturilor copilului, după care mai apoi la Comisia Raională pentru protecția copilului aflat în dificultate. Însă fără nici un rezultat. Copiii mereu îi lăsa la persoane suspecte. Astfel acționînd în interesul superior al copilului este necesar crearea unui mediu sigur copiilor pentru dezvoltarea lor multilaterală.
Pașii de soluționare a cazului:
Potrivirea copiilor cu asistentul parental profesionist
Scoaterea copiilor din mediul de risc;
Anunțarea procuraturii timp de 72 ore;
Plasarea copiilor în familia asistentului parental profesionist;
Monitorizarea plasamentului;
Lucru cu mama biologică pentru reintegrarea ulterioară a copiilor în familia biologică;
În caz de neconlucrare după 6 luni de plasament este necesară stabilirea statutului copiilor;
Pregătirea dosarului pentru înaintarea actelor în judecată pentru decăderea mamei din drepturi părintești față de copiii săi.
Instituția responsabilă:
- Direcția asistență socială și protecție a familiei

   în activitatea autorităţilor tutelare     (1) Autorităţile tutelare sînt obligate să respecte temenele şi procedurile în procesul de identificare, luare în evidenţă, plasament, stabilire a statutului, monitorizare a situaţiei copiilor şi de prezentare a informaţiei autorităţilor de resort conform prevederilor prezentei legi, ale regulamentului de activitate aprobat de Guvern şi ale altor acte normative.      (2) În caz de nerespectare a termenelor şi procedurilor prevăzute de legislaţie, persoanele responsabile pot fi trase la răspundere în condiţiile legii.     Articolul  22. Răspunderea pentru încălcarea                             prezentei legi     (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.      (2) Sînt pasibile de răspundere următoarele acţiuni/inacţiuni ale autorităţilor, instituţiilor sau persoanelor responsabile:      a) nerespectarea condiţiilor legale de recepţionare şi înregistrare a sesizărilor privind copiii aflaţi în situaţie de risc;     b) încălcarea fără motive întemeiate a termenului stabilit de lege pentru iniţierea sau desfăşurarea procedurii de evaluare iniţială a situaţiei copilului şi de stabilire a statutului acestuia ori de (re)integrare a acestuia în familie;     c) asistenţa sau monitorizarea necorespunzătoare a copiilor aflaţi în situaţie de risc, a copiilor rămaşi temporar fără ocrotire părintească sau a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească;     d) tergiversarea fără motive întemeiate a prezentării către autoritatea centrală pentru protecţia copilului a informaţiei despre copiii separaţi de părinţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească;     e) neasigurarea controlului asupra condiţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire în familie a copiilor aflaţi în situaţie de risc care sînt  în evidenţă, precum şi a copiilor aflaţi în plasament;      f) plasarea neîntemeiată sau cu încălcarea condiţiilor stabilite de lege în serviciul de plasament de tip rezidenţial a copilului separat de părinţi, a celui rămas temporar fără ocrotire părintească sau a celui rămas fără ocrotire părintească;     g) încălcarea fără motive întemeiate a termenului prevăzut de legislaţie pentru sesizarea autorităţii tutelare privind copiii aflaţi în situaţie de risc;      h) neîndeplinirea, fără motive întemeiate, de către părinţi, de către persoanele care îi înlocuiesc sau de către persoanele în grija cărora copiii se află potrivit legii a dispoziţiilor legitime ale autorităţii tutelare în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor copiilor;     i) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi sau de către persoanele care îi înlocuiesc a obligaţiilor părinteşti, dacă aceasta a determinat plasamentul de urgenţă al copilului;      j) eschivarea sub orice formă a părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc de la procesul de reintegrare a copilului în familie;      k) aflarea copilului în pericol iminent din cauza lipsei de supraveghere din partea părinţilor, a reprezentanţilor legali sau a altor persoane în grija cărora acesta se află.     (3) Prejudiciul material  sau  cel moral cauzat copilului de către persoane fizice sau juridice urmează a fi reparat în modul stabilit de lege. 

prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.      (2) Sînt pasibile de răspundere următoarele acţiuni/inacţiuni ale autorităţilor, instituţiilor sau persoanelor responsabile:      a) nerespectarea condiţiilor legale de recepţionare şi înregistrare a sesizărilor privind copiii aflaţi în situaţie de risc;     b) încălcarea fără motive întemeiate a termenului stabilit de lege pentru iniţierea sau desfăşurarea procedurii de evaluare iniţială a situaţiei copilului şi de stabilire a statutului acestuia ori de (re)integrare a acestuia în familie;     c) asistenţa sau monitorizarea necorespunzătoare a copiilor aflaţi în situaţie de risc, a copiilor rămaşi temporar fără ocrotire părintească sau a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească;     d) tergiversarea fără motive întemeiate a prezentării către autoritatea centrală pentru protecţia copilului a informaţiei despre copiii separaţi de părinţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească;     e) neasigurarea controlului asupra condiţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire în familie a copiilor aflaţi în situaţie de risc care sînt  în evidenţă, precum şi a copiilor aflaţi în plasament;      f) plasarea neîntemeiată sau cu încălcarea condiţiilor stabilite de lege în serviciul de plasament de tip rezidenţial a copilului separat de părinţi, a celui rămas temporar fără ocrotire părintească sau a celui rămas fără ocrotire părintească;     g) încălcarea fără motive întemeiate a termenului prevăzut de legislaţie pentru sesizarea autorităţii tutelare privind copiii aflaţi în situaţie de risc;      h) neîndeplinirea, fără motive întemeiate, de către părinţi, de către persoanele care îi înlocuiesc sau de către persoanele în grija cărora copiii se află potrivit legii a dispoziţiilor legitime ale autorităţii tutelare în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor copiilor;     i) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi sau de către persoanele care îi înlocuiesc a obligaţiilor părinteşti, dacă aceasta a determinat plasamentul de urgenţă al copilului;      j) eschivarea sub orice formă a părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc de la procesul de reintegrare a copilului în familie;      k) aflarea copilului în pericol iminent din cauza lipsei de supraveghere din partea părinţilor, a reprezentanţilor legali sau a altor persoane în grija cărora acesta se află.     (3) Prejudiciul material  sau  cel moral cauzat copilului de către persoane fizice sau juridice urmează a fi reparat în modul stabilit de lege.