- Главная
- Разное
- Дизайн
- Бизнес и предпринимательство
- Аналитика
- Образование
- Развлечения
- Красота и здоровье
- Финансы
- Государство
- Путешествия
- Спорт
- Недвижимость
- Армия
- Графика
- Культурология
- Еда и кулинария
- Лингвистика
- Английский язык
- Астрономия
- Алгебра
- Биология
- География
- Детские презентации
- Информатика
- История
- Литература
- Маркетинг
- Математика
- Медицина
- Менеджмент
- Музыка
- МХК
- Немецкий язык
- ОБЖ
- Обществознание
- Окружающий мир
- Педагогика
- Русский язык
- Технология
- Физика
- Философия
- Химия
- Шаблоны, картинки для презентаций
- Экология
- Экономика
- Юриспруденция
Miologie generală презентация
Содержание
- 1. Miologie generală
- 2. Planul prelegerii 1. Muşchiul ca organ. Structura
- 3. Muşchiul ca organ Corpul uman conţine cca
- 4. Structura muşchiului Fiecare muşchi scheletic este constituit
- 5. Structura Muşchiului După compoziţie, culoare şi proprietăţi
- 6. Structura muşchiului Unitatea morfofuncţională
- 7. Fiecare fibră musculară constă din
- 8. Ţesutul conjunctiv, care uneşte fibrele musculare
- 9. Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau
- 10. Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau
- 11. Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care inervează fibrele musculare, constituie unitatea neuromotorie, numită mion.
- 12. Clasificarea muşchilor În dependenţă de dezvoltare Muşchi autohtoni Muşchi truncopetali Muşchi truncofugali
- 13. Clasificarea muşchilor Muşchi autohtoni (mm.
- 14. Clasificarea muşchilor Muşchi truncopetali ( m. pectoral
- 15. Muşchi truncofugali (m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular, sternocleidomastoidian)
- 16. Clasificarea muşchilor după criteriul topografic
- 17. În dependenţă de formă Lungi Scurţi Laţi
- 20. După modul de grupare a fasciculelor musculare
- 23. Din punct de vedere funcţional
- 24. După numărul articulaţiilor peste care trec Non-articulari Uniarticulari Biarticulari Multiarticulari
- 25. Legităţile distribuirii muşchilor scheletici Sunt de provenienţă
- 26. Elementele auxiliare ale muşchilor Fasciile Retinaculele
- 27. Fasciile sunt membrane conjunctive, fibroase dense, care acoperă muşchiul la exterior
- 28. Funcţiile fasciilor Fasciile separă muşchii unul de
- 29. Funcţiile fasciilor Datorită conexiunilor nodulilor fasciali cu
- 30. Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare
- 31. Retinaculele Retinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în
- 32. Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv
- 33. Bursele sinoviale Bursele sinoviale sunt localizate mai
- 34. În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă
- 35. Pîrghie de echilibru A (punctul de sprijin)
- 36. Pîrghie de forţă A (punctul de sprijin)
- 37. Pîrghie de viteză A (punctul de sprijin)
- 38. Dezvoltarea muşchilor Sistemul muscular se dezvoltă din
- 39. Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are
- 40. Dezvoltarea muşchilor La 5 săptămîni embrionul uman
- 41. Proliferarea miotomilor Miotomii proliferează în direcţie ventrală
- 42. În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului
- 43. Variante şi anomalii musculare Variantele şi
- 44. Malformaţii severe sunt aplaziile musculare – absenţa
- 45. Sindromul Poland Sindromul Poland se caracterizează
- 46. Anomalii musculare Torticolisul congenital se caracterizează prin
- 47. Anomalii musculare Distrofia muşchilor peretelui abdominal poate
- 48. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Numărul fibrelor
- 49. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Muşchii scheletici
- 50. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Odată cu
- 51. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor Diafragma la
Planul prelegerii 1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului. 2. Clasificarea muşchilor. 3. Elementele auxiliare ale muşchilor. 4. Travaliul muscular. 5. Dezvoltarea muşchilor. 6. Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor. 7.
Слайд 2Planul prelegerii
1. Muşchiul ca organ. Structura muşchiului.
2. Clasificarea muşchilor.
3. Elementele auxiliare
ale muşchilor.
4. Travaliul muscular.
5. Dezvoltarea muşchilor.
6. Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor.
7. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor.
4. Travaliul muscular.
5. Dezvoltarea muşchilor.
6. Variante şi anomalii de dezvoltare ale muşchilor.
7. Particularităţi de vîrstă ale muşchilor.
Слайд 3Muşchiul ca organ
Corpul uman conţine cca 639 muşchi, dintre care 317
sunt perechi şi 5 impari.
Aceşti muşchi sunt formaţi din aproximativ 250 milioane de fibre musculare.
Aceşti muşchi sunt formaţi din aproximativ 250 milioane de fibre musculare.
Слайд 4Structura muşchiului
Fiecare muşchi scheletic este constituit din fibre musculare striate, ţesut
conjunctiv, vase, nervi şi formaţiuni receptoare.
Слайд 5Structura Muşchiului
După compoziţie, culoare şi proprietăţi funcţionale distingem fibre musculare roşii
şi albe.
Aproximativ 15% din masa muşchiului este reprezentată de ţesut conjunctiv, vase şi nervi.
Aproximativ 15% din masa muşchiului este reprezentată de ţesut conjunctiv, vase şi nervi.
Слайд 6Structura muşchiului
Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată (posedă
un înalt grad de contractibilitate).
Слайд 7
Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, numărul cărora variază de la
400–2000.
Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare, de ordine crescînde:
Fascicule primare
Fascicule secundare
Fascicule terţiare
Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare, de ordine crescînde:
Fascicule primare
Fascicule secundare
Fascicule terţiare
Слайд 8
Ţesutul conjunctiv, care uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se
numeşte endomisiu.
Endomisiul serveşte pentru pătrunderea în muşchi a vaselor şi a fibrelor nervoase.
Endomisiul serveşte pentru pătrunderea în muşchi a vaselor şi a fibrelor nervoase.
Слайд 9Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sau venterul muscular sunt separate
între ele prin perimisiu (intern).
La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiu extern).
Epimisiul continuă pe tendon sub denumirea de peritendineum.
La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiu extern).
Epimisiul continuă pe tendon sub denumirea de peritendineum.
Слайд 10
Fiecare muşchi prezintă porţiunea activă sau corpul muşchiului şi porţiunea pasivă
sau tendonul.
Muşchiul are două capete:
Capătul proximal – punctul fix.
Capătul distal – punctul mobil.
Muşchiul are două capete:
Capătul proximal – punctul fix.
Capătul distal – punctul mobil.
Слайд 11Neuronul motor, axonul şi ramificaţiile sale, care inervează fibrele musculare, constituie
unitatea neuromotorie, numită mion.
Слайд 12Clasificarea muşchilor
În dependenţă de dezvoltare
Muşchi autohtoni
Muşchi truncopetali
Muşchi truncofugali
Слайд 13Clasificarea muşchilor
Muşchi autohtoni
(mm. profunzi ai spatelui, intercostali externi şi interni, transvers
al toracelui, subcostali).
Слайд 14Clasificarea muşchilor
Muşchi truncopetali
( m. pectoral mare şi mic, marele dorsal, psoas
mare).
Слайд 15Muşchi truncofugali
(m. trapez, mm. romboizi, dinţat anterior, subclavicular, sternocleidomastoidian)
Слайд 17În dependenţă de formă
Lungi
Scurţi
Laţi
Orbiculari
Triunghiulari
Pătraţi
Piramidali
Seraţi
Romboizi
Bicipitali
Tricipitali
Quadricipitali
Biventeri
Слайд 20După modul de grupare a fasciculelor musculare
Unipenaţi
Bipenaţi
Multipenaţi
Fusiformi
Oblici
Transversali
Drepţi
Circulari
Radiari
Spiralaţi
Слайд 23Din punct de vedere
funcţional
Sinergişti
Antagonişti
Flexori
Extensori
Pronatori
Supinatori
Abductori
Adductori
Levatori
Depresori
Rotatori
Constrictori
Adductori
Levatori
Depresori
Rotatori
Constrictori
Слайд 24
După numărul articulaţiilor peste care trec
Non-articulari
Uniarticulari
Biarticulari
Multiarticulari
Слайд 25Legităţile distribuirii muşchilor scheletici
Sunt de provenienţă segmentară şi la nivelul trunchiului
sunt aranjaţi segmentar.
Prezintă simetrie bilaterală.
Fasciculele musculare sunt orientate perpendicular faţă de axele articulaţiilor.
Muşchii sunt aranjaţi pe distanţă cea mai mică dintre punctele de origine şi inserţie.
Prezintă simetrie bilaterală.
Fasciculele musculare sunt orientate perpendicular faţă de axele articulaţiilor.
Muşchii sunt aranjaţi pe distanţă cea mai mică dintre punctele de origine şi inserţie.
Слайд 26Elementele auxiliare ale muşchilor
Fasciile
Retinaculele
Canalele fibroase şi osteo-fibroase
Tecile sinoviale
Bursele sinoviale
Trohleele musculare
Oasele sesamoide
Слайд 28Funcţiile fasciilor
Fasciile separă muşchii unul de altul, asigurînd contracţia lor separată.
Separă
grupurile de muşchi unul de altul şi trimit în profunzime septuri intermusculare, care se fixează pe oase.
Sporesc rezistenţa laterală şi nu permit deplasările laterale ale muşchiului în timpul contracţiei.
Sporesc rezistenţa laterală şi nu permit deplasările laterale ale muşchiului în timpul contracţiei.
Слайд 29Funcţiile fasciilor
Datorită conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor, fasciile îndeplinesc rolul
de suport şi contribuie la tracţiunile musculare.
Nodulii fasciali sunt formaţiunile ce se formează la unirea şi încrucişarea fasciilor pe oase sau pe crestele osoase.
Nodulii fasciali sunt formaţiunile ce se formează la unirea şi încrucişarea fasciilor pe oase sau pe crestele osoase.
Слайд 30Fasciile reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
Au rol important
în efectuarea anesteziei locale.
Tecile fasciale ale muşchilor şi fasciculele neurovasculare servesc ca repere în timpul intervenţiilor chirurgicale.
Fasciile localizează procesele inflamatorii şi sîngele în caz de hemoragii.
Asigură circulaţia sîngelui venos şi a limfei spre inimă.
Datorită fasciilor se menţine lumenul unor vene.
Lezarea fasciei provoacă prolabarea muşchiului în locul lezat şi formarea unei hernii musculare.
Tecile fasciale ale muşchilor şi fasciculele neurovasculare servesc ca repere în timpul intervenţiilor chirurgicale.
Fasciile localizează procesele inflamatorii şi sîngele în caz de hemoragii.
Asigură circulaţia sîngelui venos şi a limfei spre inimă.
Datorită fasciilor se menţine lumenul unor vene.
Lezarea fasciei provoacă prolabarea muşchiului în locul lezat şi formarea unei hernii musculare.
Funcţiile fasciilor
Слайд 31Retinaculele
Retinaculele reprezintă îngroşări ale fasciilor în porţiunile distale ale membrelor şi
sunt situate în regiunea acelor articulaţii, unde muşchii şi tendoanele musculare îşi schimbă direcţia.
Retinaculele se fixează pe proeminenţele osoase, formînd canale fibroase şi osteofibroase.
Retinaculele se fixează pe proeminenţele osoase, formînd canale fibroase şi osteofibroase.
Слайд 32Tecile fibroase şi osteofibroase sunt formaţiuni conjunctiv fibroase de formă circulară,
care se fixează pe marginile şanţurilor osoase, prin care trec tendoanele.
a) secţiune transversală
b) secţiune longitudinală
1. stratul fibros – acoperă pereţii canalelor osteofibroase.
2. stratul sinovial – acoperă tendonul şi prezintă 2 lamele:
viscerală
parietală
3. tendonul
4. cavitatea sinovială – conţine un lichid ce facilitează glisarea muşchiului.
5. mezotendonul – serveşte pentru trecerea vaselor şi nervilor.
Слайд 33Bursele sinoviale
Bursele sinoviale sunt localizate mai frecvent în regiunea de inserţie
a muşchilor şi conţin o cantitate mică de lichid sinovial.
Bursele sinoviale se împart în:
burse subcutanate
burse subfasciale
burse subtendinoase
burse submusculare
Unele burse comunică cu cavitatea articulară.
Rolul funcţional al burselor sinoviale este acelaşi ca şi al canalelor osteofibroase.
Bursele sinoviale se împart în:
burse subcutanate
burse subfasciale
burse subtendinoase
burse submusculare
Unele burse comunică cu cavitatea articulară.
Rolul funcţional al burselor sinoviale este acelaşi ca şi al canalelor osteofibroase.
Слайд 34În locurile unde tendonul muşchiului îşi schimbă direcţia, se formează trohleele
musculare sau scripeţii musculari.
Oasele sesamoide servesc drept scripete peste care trece tendonul. Ele măresc unghiul de fixare al tendonului pe os, contribuind la creşterea forţei musculare.
Oasele sesamoide servesc drept scripete peste care trece tendonul. Ele măresc unghiul de fixare al tendonului pe os, contribuind la creşterea forţei musculare.
Слайд 35Pîrghie de echilibru
A (punctul de sprijin)
B (punctul de rezistenţă)
C (punctul de
aplicare a forţei)
B-A (braţul rezistenţei)
A-C (braţul aplicării forţei)
B-A (braţul rezistenţei)
A-C (braţul aplicării forţei)
Слайд 36Pîrghie de forţă
A (punctul de sprijin)
B (punctul de rezistenţă)
C (punctul de
aplicare a forţei)
A-B (braţul rezistenţei)
B-C (braţul aplicării forţei)
A-B (braţul rezistenţei)
B-C (braţul aplicării forţei)
Слайд 37Pîrghie de viteză
A (punctul de sprijin)
C (punctul de aplicare a forţei)
B
(punctul de rezistenţă)
A-C (braţul aplicării forţei)
C-B (braţul rezistenţei)
A-C (braţul aplicării forţei)
C-B (braţul rezistenţei)
Слайд 38Dezvoltarea muşchilor
Sistemul muscular se dezvoltă din cele trei primordii ale mezodermului:
mezodermul
paraxial, segmentat în somite, din care derivă miotomii, ce dau naştere muşchilor scheletici ai trunchiului, gîtului şi parţial celor ai membrelor. Tot din miotomi apar muşchii extrinseci ai globului ocular, muşchii limbii, diafragma şi muşchii diafragmei pelviene.
mezodermul intermediar.
mezodermul lateral nesegmentat, din care se formează somato- şi splanhnopleura (visceropleura).
mezodermul intermediar.
mezodermul lateral nesegmentat, din care se formează somato- şi splanhnopleura (visceropleura).
Слайд 39Prin diviziunea somitelor în 3 porţiuni are loc formarea:
Sclerotomului
Miotomului
Dermatomului
După migrarea celulelor
sclerotomului, din care derivă coloana vertebrală, din porţiunea dorsomedială a somitei se formează miotomul.
Mioblaştii (celulele miotomului) se alungesc şi se trasformă în celule musculare striate.
Mioblaştii (celulele miotomului) se alungesc şi se trasformă în celule musculare striate.
Слайд 40Dezvoltarea muşchilor
La 5 săptămîni embrionul uman prezintă cca 35-40 somite.
I –
miotomii preauriculari, din care se dezvoltă muşchii globului ocular
II – miotomii occipitali (nucali)
III – miotomii cervicali 8 perechi
IV – miotomii toracici 12 perechi
V – miotomii lombari 5 perechi
VI – miotomii sacrali 5 perechi
VII – miotomii coccigieni 4-5 perechi
II – miotomii occipitali (nucali)
III – miotomii cervicali 8 perechi
IV – miotomii toracici 12 perechi
V – miotomii lombari 5 perechi
VI – miotomii sacrali 5 perechi
VII – miotomii coccigieni 4-5 perechi
Слайд 41Proliferarea miotomilor
Miotomii proliferează în direcţie ventrală şi se împart în 2
porţiuni:
porţiunea dorsală – epimer
porţiunea ventrală – hipomer
porţiunea dorsală – epimer
porţiunea ventrală – hipomer
Слайд 42În fiecare miotom (miomer) pătrund ramurile nervului spinal omonim (neuromer).
Fiecare nerv
spinal se împarte în:
ramura dorsală – inervează musculatura epimerului.
ramura ventrală – inervează musculatura hipomerului.
NB: Toţi muşchii proveniţi din unul şi acelaşi miotom sunt inervaţi de unul şi acelaşi nerv spinal.
ramura dorsală – inervează musculatura epimerului.
ramura ventrală – inervează musculatura hipomerului.
NB: Toţi muşchii proveniţi din unul şi acelaşi miotom sunt inervaţi de unul şi acelaşi nerv spinal.
Слайд 43Variante şi anomalii musculare
Variantele şi anomaliile musculare se întîlnesc din cauza
retenţiei în dezvoltare a unuia din procesele generale.
Слайд 44Malformaţii severe sunt aplaziile musculare – absenţa uni- sau bilaterală a
muşchilor.
Pot lipsi sau pot fi prezente capete suplimentare ale unor muşchi.
Mai frecvente sunt variantele ce ţin de muşchiul pectoral mare, biceps brahial, triceps brahial, deltoid, maseter.
Poate lipsi muşchiul palmar lung, muşchiul psoas mic şi pătrat femural.
Pot lipsi sau pot fi prezente capete suplimentare ale unor muşchi.
Mai frecvente sunt variantele ce ţin de muşchiul pectoral mare, biceps brahial, triceps brahial, deltoid, maseter.
Poate lipsi muşchiul palmar lung, muşchiul psoas mic şi pătrat femural.
Слайд 45Sindromul Poland
Sindromul Poland
se caracterizează prin absenţa sau subdezvoltarea muşchiului pectoral
mare, care deseori se asociază cu agenezia coastelor şi sternului, absenţa glandei mamare, sau absenţa muşchiului mare dorsal şi dinţat anterior.
Слайд 46Anomalii musculare
Torticolisul congenital se caracterizează prin hipertrofia sau amioplazia muşchiului sternocleidomastoidian.
Scurtarea muşchiului dat poate fi consecinţa unei fibrozări.
Hipoplazia sau absenţa dezvoltării normale a unui grup de muşchi se poate solda cu imobilizarea prin contractură a mai multor articulaţii arthrogryposis multiplex congenital.
Hipoplazia sau absenţa dezvoltării normale a unui grup de muşchi se poate solda cu imobilizarea prin contractură a mai multor articulaţii arthrogryposis multiplex congenital.
Слайд 47Anomalii musculare
Distrofia muşchilor peretelui abdominal poate fi asociată cu malformaţii grave
urogenitale (extrofie vezicală) sau anomalii gastrointestinale (omfalocele).
Distrofiile musculare progresive sunt un grup de defecte congenitale ale musculaturii, ce se manifestă la diferite intervale de timp după naştere sau în copilărie şi au un substrat genetic.
Miopatiile congenitale reprezintă un grup eterogen de malformaţii, condiţionate autosomal dominant.
Distrofiile musculare progresive sunt un grup de defecte congenitale ale musculaturii, ce se manifestă la diferite intervale de timp după naştere sau în copilărie şi au un substrat genetic.
Miopatiile congenitale reprezintă un grup eterogen de malformaţii, condiţionate autosomal dominant.
Слайд 48Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Numărul fibrelor musculare variază de la om
la om şi depinde de sex, vîrstă şi de efortul muscular.
Masa muşchilor creşte odată cu vîrsta şi are loc o diferenţiere a corpului şi a tendonului muscular, se formează fasciile, îşi fac apariţia bursele sinoviale şi oasele sesamoide.
Masa muşchilor creşte odată cu vîrsta şi are loc o diferenţiere a corpului şi a tendonului muscular, se formează fasciile, îşi fac apariţia bursele sinoviale şi oasele sesamoide.
Слайд 49Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Muşchii scheletici constituie la adult cca 30-40%
din masa corpului.
La nou nou-născut – cca 20-22% din masa corpului.
La vîrstnici şi senili – cca 25-30% din masa corpului.
La persoanele care ridică greutăţi (halterofili) – cca 50-60 % din masa corpului.
La femei – cca 35 % din masa corpului.
La nou nou-născut – cca 20-22% din masa corpului.
La vîrstnici şi senili – cca 25-30% din masa corpului.
La persoanele care ridică greutăţi (halterofili) – cca 50-60 % din masa corpului.
La femei – cca 35 % din masa corpului.
Слайд 50Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Odată cu creşterea copilului au loc schimbări
ale muşchilor masticatori. La nou-născut fasciculele superficiale sunt aranjate paralel cu tendoanele şi sunt de 2 ori mai scurte ca la adulţi. Muşchiul temporal la nou-născut este slab dezvoltat şi începe să se dezvolte doar după apariţia dinţilor.
Venterele muşchiului digastric la nou- născut sunt aranjate aproape pe o linie dreaptă unul faţă de celălalt.
Venterele muşchiului digastric la nou- născut sunt aranjate aproape pe o linie dreaptă unul faţă de celălalt.
Слайд 51Particularităţi de vîrstă ale muşchilor
Diafragma la nou-născut este situată mai sus
decît la adult.
La făt – la nivelul ThVII
La nou-născut – la nivelul ThVIII
La 5 ani – la nivelul Th XI
La adult – la nivelul Th XII
La nou-născut muşchiul rect al abdomenului este relativ mai lung ca la adulţi.
La făt – la nivelul ThVII
La nou-născut – la nivelul ThVIII
La 5 ani – la nivelul Th XI
La adult – la nivelul Th XII
La nou-născut muşchiul rect al abdomenului este relativ mai lung ca la adulţi.
