- Главная
- Разное
- Дизайн
- Бизнес и предпринимательство
- Аналитика
- Образование
- Развлечения
- Красота и здоровье
- Финансы
- Государство
- Путешествия
- Спорт
- Недвижимость
- Армия
- Графика
- Культурология
- Еда и кулинария
- Лингвистика
- Английский язык
- Астрономия
- Алгебра
- Биология
- География
- Детские презентации
- Информатика
- История
- Литература
- Маркетинг
- Математика
- Медицина
- Менеджмент
- Музыка
- МХК
- Немецкий язык
- ОБЖ
- Обществознание
- Окружающий мир
- Педагогика
- Русский язык
- Технология
- Физика
- Философия
- Химия
- Шаблоны, картинки для презентаций
- Экология
- Экономика
- Юриспруденция
Ergonomie stomatologica презентация
Содержание
- 1. Ergonomie stomatologica
- 2. BIBLIOGRAFIE: 1. BURLUI V., MORARASU C. –
- 3. ERGONOMIE Etimologie: ‘‘ergon’’ (gr.)= muncă;
- 4. Cuprinde: - mediul cu echipamentul, materialele,
- 5. Organizaţia Internaţională a Muncii, defineşte ergonomia
- 6. Denumirea de ‘‘ergonomie’’ a fost dată
- 7. Obiectivele ergonomiei: = obţinerea unui echilibru
- 8. Ergonomia stomatologică urmăreşte să mărească
- 9. 4. mediul: - fizic : - iluminare
- 10. Criterii de organizare a activităţii pe baze
- 11. I. Criteriul antropometric Antropometria = disciplină ştiinţifică
- 12. I. Criteriul antropometric Factorii de variabilitate
- 13. Factori personali: Vârsta – dimensiunile corporale se
- 14. Factori dobândiţi: Alimentaţia - subnutriţia
- 15. Metode de realizare a măsurătorilor antropometrice
- 16. Măsurători statice pentru ergonomia stomatologică -
- 17. Măsurători dinamice: - alonja braţului - pentru
- 18. Importanţa aplicării criteriului antropometric -
- 19. Criteriul antropometric acţionează în trei ipostaze în
- 20. II. Criteriul fiziologic II.1. Sistemul muscular
- 21. Solicitări dinamice: -
- 22. Solicitări statice: - contracţii izometrice
- 23. Solicitările din cursul procesului muncii
- 24. Personalul care desfăşoară activităţi statice:
- 25. II.2. Sistemul cardiovascular În activitatea
- 26. II.3. Sistemul respirator Afectarea
- 27. III. Criteriul neuropsihic
- 28. Luarea deciziilor: -
- 29. Solicitarea neuropsihică depinde de: -
- 30. Manoperele cele mai stresante: •
- 31. III.2. Aspecte neuropsihice în relaţia profesională
- 32. III.3. Stress-ul în cabinetul stomatologic Stress
- 33. Tipuri de stress: fizic = sistemic
- 34. Agenţii stress-ori în activitatea stomatologică:
- 35. Factori externi: - relaţiile familiale personale
- 36. III.4. Adaptarea = orice proprietate a
- 37. “Suntem ceea ce facem în
- 38. III.5. Oboseala = tulburarea
- 39. Factori favorizanţi ai oboselii: - Fizici
- 40. Simptomele oboselii pot fi: Subiective: -
- 41. IV. Criteriul cronobiologic
- 42. cunoaşterea perioadelor de maximă şi minimă
- 43. Pe parcursul unei zile cota maximă
- 44. Importanta cunoaşterii conceptelor cronobiologice: Protecţia
BIBLIOGRAFIE: 1. BURLUI V., MORARASU C. – ERGONOMIE STOMATOLOGICA, Ed. Apollonia, Iasi, 1997 2. DENIS C. MURPHY – ERGONOMICS AND DENTAL CARE WORKER, Canada, 1998 3. MARTIN DUNITZ – TEAM DENTISTRY:
Слайд 2BIBLIOGRAFIE:
1. BURLUI V., MORARASU C. – ERGONOMIE STOMATOLOGICA, Ed. Apollonia, Iasi,
1997
2. DENIS C. MURPHY – ERGONOMICS AND DENTAL CARE WORKER, Canada, 1998
3. MARTIN DUNITZ – TEAM DENTISTRY: chair side procedures and practice management, London, 1991
2. DENIS C. MURPHY – ERGONOMICS AND DENTAL CARE WORKER, Canada, 1998
3. MARTIN DUNITZ – TEAM DENTISTRY: chair side procedures and practice management, London, 1991
Слайд 3ERGONOMIE
Etimologie: ‘‘ergon’’ (gr.)= muncă;
‘‘nomos’’
(gr.)=lege.
DEX = ştiinţă interdisciplinară care studiază relaţiile dintre om, maşină şi mediul de muncă în perspectiva îmbunătăţirii metodelor, mijloacelor şi mediului de muncă.
Murrell - defineşte ergonomia ca studiul relaţiei dintre om şi mediul său de muncă.
DEX = ştiinţă interdisciplinară care studiază relaţiile dintre om, maşină şi mediul de muncă în perspectiva îmbunătăţirii metodelor, mijloacelor şi mediului de muncă.
Murrell - defineşte ergonomia ca studiul relaţiei dintre om şi mediul său de muncă.
Слайд 4Cuprinde:
- mediul cu echipamentul, materialele, metodele de lucru, sistemul organizaţional
şi relaţional creat
- fiinţa umană cu performanţe, capacităţi, limite.
- fiinţa umană cu performanţe, capacităţi, limite.
Слайд 5
Organizaţia Internaţională a Muncii, defineşte ergonomia ca fiind aplicarea ştiinţelor biologice,
umane, în corelaţie cu ştiinţele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om şi munca sa, rezultatele fiind măsurate în indici de eficienţă şi stare de bună sănătate a omului.
Слайд 6
Denumirea de ‘‘ergonomie’’ a fost dată în 1950.
În 1959 s-a înfiinţat
Societatea Internaţională de ergonomie (International Ergonomics Society) pentru coordonarea activităţii internaţionale.
Există 28 de ţări membre care au propriile societăţi profesionale de ergonomie cu peste 16.000 de membri în toată lumea.
Termenul de ergonomie are o circulaţie mai largă în Europa:
Ergonomics, Ergonomics Research, Ergonomics Dentistry- Anglia;
Ergonomie, Ergonomie Dentaire- Franţa;
Ergonomics, Human Factors- SUA
Există 28 de ţări membre care au propriile societăţi profesionale de ergonomie cu peste 16.000 de membri în toată lumea.
Termenul de ergonomie are o circulaţie mai largă în Europa:
Ergonomics, Ergonomics Research, Ergonomics Dentistry- Anglia;
Ergonomie, Ergonomie Dentaire- Franţa;
Ergonomics, Human Factors- SUA
Слайд 7Obiectivele ergonomiei:
= obţinerea unui echilibru
între posibilităţile omului şi cerinţele
muncii.
Optimizarea relaţiei
om- muncă în scopul creşterii eficienţei în condiţiile unui consum raţional de energie umană;
Crearea de tehnologii cu maximum de eficacitate, precizie şi securitate;
Studierea configuraţiei posturilor pentru a asigura precizie şi securitate;
Adaptarea mediului de lucru la posibilităţile fiziologice ale oamenilor.
Crearea de tehnologii cu maximum de eficacitate, precizie şi securitate;
Studierea configuraţiei posturilor pentru a asigura precizie şi securitate;
Adaptarea mediului de lucru la posibilităţile fiziologice ale oamenilor.
Слайд 8Ergonomia stomatologică
urmăreşte să mărească siguranţa, eficienţa şi confortul practicianului, modelând
mediul în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
Componentele sistemului ergonomic stomatologic:
1. echipa stomatologică (veriga funcţională a activităţii): medic stomatolog, asistentă, tehnician dentar
2. echipamentul (static şi dinamic)
3. materialele
2 şi 3 = ajută şi sporesc capacitatea de muncă
Componentele sistemului ergonomic stomatologic:
1. echipa stomatologică (veriga funcţională a activităţii): medic stomatolog, asistentă, tehnician dentar
2. echipamentul (static şi dinamic)
3. materialele
2 şi 3 = ajută şi sporesc capacitatea de muncă
Слайд 9 4. mediul:
- fizic : - iluminare şi cromatică;
-
zgomot şi vibraţii;
- câmp electromagnetic;
- umiditate;
- temperatură;
- noxe chimice şi microbiologice;
- psihic: - relaţiile dintre membrii echipei;
- relaţiile dintre membrii echipei şi pacient;
- informaţii din exteriorul acestui sistem.
- câmp electromagnetic;
- umiditate;
- temperatură;
- noxe chimice şi microbiologice;
- psihic: - relaţiile dintre membrii echipei;
- relaţiile dintre membrii echipei şi pacient;
- informaţii din exteriorul acestui sistem.
Слайд 10Criterii de organizare a activităţii pe baze ergonomice
Elementele definitorii ale activităţii
stomatologice pot fi grupate în 8 criterii care au în vedere aspecte şi legi specifice ergonomiei generale:
I. Antropometric
II. Fiziologic
III. Neuro- psihic
IV. Cronobiologic
V. Ambiental
VI. Specificităţii activităţii
VII. Economicităţii
VIII. Competenţei profesionale.
I. Antropometric
II. Fiziologic
III. Neuro- psihic
IV. Cronobiologic
V. Ambiental
VI. Specificităţii activităţii
VII. Economicităţii
VIII. Competenţei profesionale.
Слайд 11I. Criteriul antropometric
Antropometria = disciplină ştiinţifică ce studiază relaţiile mărimilor obţinute
prin măsurători făcute asupra corpului omenesc;
Слайд 12I. Criteriul antropometric
Factorii de variabilitate care pot influenţa dimensiunile antropometrice:
- factori
personali
- factori dobândiţi
- factori dobândiţi
Слайд 13Factori personali:
Vârsta – dimensiunile corporale se modifică de la naştere la
maturitate, iar spre vârsta a 3- a apare un regres biologic.
Sexul- există diferenţă între anumite dimensiuni măsurate la bărbaţi şi la femei: - circumferinţele sunt mai mari la femei - lungimile sunt mai mari la bărbaţi.
Grupul etnic - există o corporalitate diferită: - rasa neagră-înalţi şi zvelţi; - rasa albă- înalţi şi legaţi; - rasa galbenă- mic şi îndesat;
Poporul- influenţe ale factorilor de mediu.
Sexul- există diferenţă între anumite dimensiuni măsurate la bărbaţi şi la femei: - circumferinţele sunt mai mari la femei - lungimile sunt mai mari la bărbaţi.
Grupul etnic - există o corporalitate diferită: - rasa neagră-înalţi şi zvelţi; - rasa albă- înalţi şi legaţi; - rasa galbenă- mic şi îndesat;
Poporul- influenţe ale factorilor de mediu.
Слайд 14Factori dobândiţi:
Alimentaţia
- subnutriţia
- supraalimentaţia
Starea de sănătate - boala alterează unele dimensiuni
Ocupaţia - munca fizică şi exerciţiul influenţează dimensiunile şi postura generală a corpului
Слайд 15
Metode de realizare a măsurătorilor antropometrice :
- pe grupuri populaţionale reprezentative
-
static
- dinamic
- dinamic
Слайд 16Măsurători statice pentru ergonomia stomatologică
- înălţimea - se corelează cu segmentele
corpului
- greutatea - se corelează cu adâncimile, lăţimile, circumferinţele
- înălţimea şezândă - pentru elementele echipamentului dispuse deasupra capului
- distanţa orizontală fesă = spaţiu popliteal - pentru calcularea adâncimii scaunului
- distanţa cot- cot - pentru localizarea obiectelor plasate lateral
- înălţimea vizuală şezândă - pentru aprecierea înălţimii fotoliului
- greutatea - se corelează cu adâncimile, lăţimile, circumferinţele
- înălţimea şezândă - pentru elementele echipamentului dispuse deasupra capului
- distanţa orizontală fesă = spaţiu popliteal - pentru calcularea adâncimii scaunului
- distanţa cot- cot - pentru localizarea obiectelor plasate lateral
- înălţimea vizuală şezândă - pentru aprecierea înălţimii fotoliului
Слайд 17Măsurători dinamice:
- alonja braţului - pentru plasarea obiectelor care trebuie atinse
cu mâna: piesă, turbină
- alonja piciorului - pentru acţionarea pedalei
- alonja piciorului - pentru acţionarea pedalei
Слайд 18
Importanţa aplicării criteriului antropometric
- permite stabilirea poziţiilor de lucru ergonomice
- asigură
economia de mişcări→evitarea oboselii
- asigură funcţionalitatea optimă a echipamentului
- asigură confort şi eficienţă funcţională
- evită accidentele
- asigură funcţionalitatea optimă a echipamentului
- asigură confort şi eficienţă funcţională
- evită accidentele
Слайд 19Criteriul antropometric acţionează în trei ipostaze în organizarea activităţii stomatologice
1. În
proiectarea echipamentului stomatologic şi a mobilierului (dimensiuni strict standardizate)
2. În etapa de adaptare a elementelor la dimensiunile proprii (înălţime, talie)
3. În proiectarea şi aranjamentul cabinetului în raport de dimensiunile statice, dinamice şi funcţiile proprii
2. În etapa de adaptare a elementelor la dimensiunile proprii (înălţime, talie)
3. În proiectarea şi aranjamentul cabinetului în raport de dimensiunile statice, dinamice şi funcţiile proprii
Слайд 20II. Criteriul fiziologic
II.1. Sistemul muscular
este antrenat în orice tip de activitate,
chiar şi în cea pur intelectuală
Solicitările musculare pot fi
▪ dinamice ▪ statice
Solicitările musculare pot fi
▪ dinamice ▪ statice
Слайд 21
Solicitări dinamice:
- contracţii izotonice = alternanţa ritmică de alungiri
şi scurtări ale muşchiului
- tensiunea rămâne constantă;
- muşchii realizează lucru mecanic ⇒ se comportă ca o pompă ⇒creşte aportul sanguin;
⇒permite eliminarea toxinelor.
- tensiunea rămâne constantă;
- muşchii realizează lucru mecanic ⇒ se comportă ca o pompă ⇒creşte aportul sanguin;
⇒permite eliminarea toxinelor.
Слайд 22 Solicitări statice:
- contracţii izometrice = lungimea muşchiului rămâne constantă
tensiunea creşte
-
muşchiul nu realizează lucru mecanic
- se produce compresiunea vaselor
⇒scade aportul sanguin
⇒se acumulează acid lactic
⇒apare durerea musculară şi oboseala
- acţiunea îndelungată duce la deteriorări ale articulaţiilor ligamentelor şi tendoanelor
- se produce compresiunea vaselor
⇒scade aportul sanguin
⇒se acumulează acid lactic
⇒apare durerea musculară şi oboseala
- acţiunea îndelungată duce la deteriorări ale articulaţiilor ligamentelor şi tendoanelor
Слайд 23
Solicitările din cursul procesului muncii presupun:
- gestualitate = componenta fizică =
raportul direct între om şi mijlocul de muncă;
- posturalitate = poziţia statică = poziţia corpului în timpul desfăşurării activităţii.
- posturalitate = poziţia statică = poziţia corpului în timpul desfăşurării activităţii.
Слайд 24
Personalul care desfăşoară activităţi statice:
- medici stomatologi
- tehnicieni dentari
- asistente
- igienişti.
Слайд 25
II.2. Sistemul cardiovascular
În activitatea stomatologică, sistemul cardiovascular răspunde prin:
- modificări ale hemodinamicii (fct.neuroendocrini)
- influenţarea circulaţiei cerebrale
- vasodilataţie musculară
- aritmia pulsului
- influenţarea circulaţiei cerebrale
- vasodilataţie musculară
- aritmia pulsului
Слайд 26
II.3. Sistemul respirator
Afectarea sistemului respirator a personalului stomatologic este consecinţa:
- respiraţiei
superficiale
- poluării aerului cu:
- pulberi
- substanţe chimice
- factori microbieni
- poluării aerului cu:
- pulberi
- substanţe chimice
- factori microbieni
Слайд 27
III. Criteriul neuropsihic
III.1. Particularităţi neuropsihice ale profesiunii
S-a evidenţiat o
solicitare neuropsihică marcată, care poate atinge chiar stadiul de epuizare
Recepţia informaţiei - achiziţia unui volum informaţional crescut pe parcursul unei zile de lucru
Analiza şi prelucrarea informaţiilor primite - selectarea informaţiilor strict legate de un anumit caz şi evaluarea rapidă
Recepţia informaţiei - achiziţia unui volum informaţional crescut pe parcursul unei zile de lucru
Analiza şi prelucrarea informaţiilor primite - selectarea informaţiilor strict legate de un anumit caz şi evaluarea rapidă
Слайд 28
Luarea deciziilor:
- stabilirea diagnosticului şi a planului de
tratament
- selectarea soluţiei terapeutice optime
- adoptarea atitudinii potrivite într-un anumit moment al tratamentului
Executarea mişcărilor în vederea realizării manoperelor terapeutice (mişcări fine, precise, complexe) implică exactitate, viteză, promptitudine
- selectarea soluţiei terapeutice optime
- adoptarea atitudinii potrivite într-un anumit moment al tratamentului
Executarea mişcărilor în vederea realizării manoperelor terapeutice (mişcări fine, precise, complexe) implică exactitate, viteză, promptitudine
Слайд 29
Solicitarea neuropsihică depinde de:
- tipul de personalitate al medicului;
- pregătirea profesională
continuă;
- exerciţiul intelectual;
- complexitatea actului terapeutic.
- exerciţiul intelectual;
- complexitatea actului terapeutic.
Слайд 30
Manoperele cele mai stresante:
• extracţiile dificile (molar de minte inclus)
• tratamentul
endodontic pe molarul 2 mandibular
• prepararea şi amprentarea în cazul PPF de mare amplitudine
Cele mai solicitante specializări:
- chirurgie BMF
- protetica
• prepararea şi amprentarea în cazul PPF de mare amplitudine
Cele mai solicitante specializări:
- chirurgie BMF
- protetica
Слайд 31III.2. Aspecte neuropsihice în relaţia profesională
Consideraţia = forma fundamentală de manifestare
pozitivă a relaţiilor de grup
Colaborarea = expresia cea mai fidelă a încrederii în oameni, principala cale de înţelegere între aceştia.
Relaţiile profesionale care creează climatul psihologic de desfăşurare a profesiei sunt:
- medic - asistentă
- medic - tehnician dentar
- medic - pacient
- medic - faţă în faţă cu el însuşi
- medic - echipament stomatologic
Colaborarea = expresia cea mai fidelă a încrederii în oameni, principala cale de înţelegere între aceştia.
Relaţiile profesionale care creează climatul psihologic de desfăşurare a profesiei sunt:
- medic - asistentă
- medic - tehnician dentar
- medic - pacient
- medic - faţă în faţă cu el însuşi
- medic - echipament stomatologic
Слайд 32III.3. Stress-ul în cabinetul stomatologic
Stress (eng.)= tensiune nervoasă
include:
leziunea, uzura, suferinţa,
reacţiile
adaptative de alarmă, de rezistenţă, de epuizare
- determină descărcarea unor substanţe specifice:
- mediatori
- peptide opioide (β endorfine, enkefaline)
= factori antistress (inhibă transmiterea simpatică la nivel central şi periferic, producându-se astfel analgezia de stres).
- determină descărcarea unor substanţe specifice:
- mediatori
- peptide opioide (β endorfine, enkefaline)
= factori antistress (inhibă transmiterea simpatică la nivel central şi periferic, producându-se astfel analgezia de stres).
Слайд 33Tipuri de stress:
fizic = sistemic
produs de agenţi fizici
psihic
primar ←
agenţi psihici;
secundar - însoţeşte stress-ul sistemic
secundar - însoţeşte stress-ul sistemic
Слайд 34
Agenţii stress-ori în activitatea stomatologică:
Factori profesionali:
- poziţii de lucru incomode, vicioase;
-
mişcări incorecte;
- activitate musculară redusă, localizată;
- echipament profesional ineficient;
- temperatură, lumină şi umiditate necorespunzătoare;
- cromatică necorespunzătoare;
- zgomot, vibraţii;
- rezolvarea cazurilor complicate;
- suferinţa pacientului;
- satisfacţia/ insatisfacţia în muncă.
- activitate musculară redusă, localizată;
- echipament profesional ineficient;
- temperatură, lumină şi umiditate necorespunzătoare;
- cromatică necorespunzătoare;
- zgomot, vibraţii;
- rezolvarea cazurilor complicate;
- suferinţa pacientului;
- satisfacţia/ insatisfacţia în muncă.
Слайд 35
Factori externi:
- relaţiile familiale personale
- factori economici
- relaţiile activităţii sociale
- relaţiile
profesionale
- îmbolnăvirea
Tipul comportamental al medicului:
- introvertit (mai protejat)
- extrovertit - agresiv (mai expus la stress)
- îmbolnăvirea
Tipul comportamental al medicului:
- introvertit (mai protejat)
- extrovertit - agresiv (mai expus la stress)
Слайд 36III.4. Adaptarea
= orice proprietate a unui organism care favorizează supravieţuirea
într-un mediu specific, în mod particular într-un mediu stressant.
Adaptarea omului la condiţiile de muncă se face prin exerciţii şi antrenament.
Orice manoperă este însuşită iniţial teoretic, apoi este implementată în comportamentul zilnic al gesturilor şi se educă până la sfârşitul vieţii profesionale. →perfecţionare şi creşterea rezistenţei la oboseală.
Adaptarea omului la condiţiile de muncă se face prin exerciţii şi antrenament.
Orice manoperă este însuşită iniţial teoretic, apoi este implementată în comportamentul zilnic al gesturilor şi se educă până la sfârşitul vieţii profesionale. →perfecţionare şi creşterea rezistenţei la oboseală.
Слайд 37
“Suntem ceea ce facem în mod repetat.
De aceea măiestria
nu este un act ci o deprindere.”
Aristotel
Aristotel
Слайд 38
III.5. Oboseala
= tulburarea adaptării organismului normal, sănătos la sarcinile curente
de muncă.
Слайд 39Factori favorizanţi ai oboselii:
- Fizici (ambientali) - iluminare, zgomot, vibraţii
- Psihici
– oboseala mentală (stress) apare în:
• suprasolicitare:
- ore suplimentare fără pauze
- obligativitatea încadrării în orar
- nivel scăzut de aptitudini
- pregătire profesională necorespunzătoare
- grad ridicat de responsabilitate
- grad scăzut de motivaţie
• subsolicitare:
- monotonia →apatie,somnolenţă, plictiseală.
- Sociali - cu sau fără legătură cu activitatea propriu-zisă
(ambianţa psiho-socială, îmbolnăviri, divorţ, deces).
- Fiziologici - starea de sănătate
- factori alimentari
- respectarea bioritmului somn-veghe.
• suprasolicitare:
- ore suplimentare fără pauze
- obligativitatea încadrării în orar
- nivel scăzut de aptitudini
- pregătire profesională necorespunzătoare
- grad ridicat de responsabilitate
- grad scăzut de motivaţie
• subsolicitare:
- monotonia →apatie,somnolenţă, plictiseală.
- Sociali - cu sau fără legătură cu activitatea propriu-zisă
(ambianţa psiho-socială, îmbolnăviri, divorţ, deces).
- Fiziologici - starea de sănătate
- factori alimentari
- respectarea bioritmului somn-veghe.
Слайд 40Simptomele oboselii pot fi:
Subiective: - dureri musculare
- senzaţia de somn
- vertij
- cefalee
- lipsa de interes
Obiective: - scăderea capacităţii de muncă
- modificări ale constantelor biologice
- modificarea pragurilor senzoriale
- vertij
- cefalee
- lipsa de interes
Obiective: - scăderea capacităţii de muncă
- modificări ale constantelor biologice
- modificarea pragurilor senzoriale
Слайд 41IV. Criteriul cronobiologic
Cronobiologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul
bioritmului sau
ritmului biologic.
Слайд 42
cunoaşterea perioadelor de maximă şi minimă performanţă pe parcursul unei zile
şi a unei săptămâni.
perioadele de minimă performanţă - relaxarea fizică şi intelectuală prin odihnă activă.
respectarea şi cunoaşterea bioritmului somn- veghe (pentru menţinerea sănătăţii organismului şi obţinerea unor performanţe optime ).
perioadele de minimă performanţă - relaxarea fizică şi intelectuală prin odihnă activă.
respectarea şi cunoaşterea bioritmului somn- veghe (pentru menţinerea sănătăţii organismului şi obţinerea unor performanţe optime ).
Слайд 43
Pe parcursul unei zile cota maximă a performanţelor este:
- în intervalele
8.00-10.30
17.00-19.00
- cu o scădere imediat după masa de prânz (14.00).
Cel mai critic moment dpdv biologic cu cel mai scăzut randament se înregistrează în a doua parte a nopţii (orele 3.00-4.00).
In decursul unei săptămâni performanţe maxime se realizează în primele zile.
17.00-19.00
- cu o scădere imediat după masa de prânz (14.00).
Cel mai critic moment dpdv biologic cu cel mai scăzut randament se înregistrează în a doua parte a nopţii (orele 3.00-4.00).
In decursul unei săptămâni performanţe maxime se realizează în primele zile.
Слайд 44
Importanta cunoaşterii conceptelor cronobiologice:
Protecţia fiinţei umane împotriva:
suprasolicitărilor
accidentărilor
Obţinerea randamentelor maxime
-
În medicina clinică:
stabilirea diagnosticului de laborator;
monitorizarea unor tratamente;
crono-optimizarea terapiei (aplicarea sa în anumite faze ale ritmurilor biologice) în scopul sporirii efectelor terapeutice sau/şi al minimalizării reacţiilor adverse.
stabilirea diagnosticului de laborator;
monitorizarea unor tratamente;
crono-optimizarea terapiei (aplicarea sa în anumite faze ale ritmurilor biologice) în scopul sporirii efectelor terapeutice sau/şi al minimalizării reacţiilor adverse.
