- Главная
- Разное
- Дизайн
- Бизнес и предпринимательство
- Аналитика
- Образование
- Развлечения
- Красота и здоровье
- Финансы
- Государство
- Путешествия
- Спорт
- Недвижимость
- Армия
- Графика
- Культурология
- Еда и кулинария
- Лингвистика
- Английский язык
- Астрономия
- Алгебра
- Биология
- География
- Детские презентации
- Информатика
- История
- Литература
- Маркетинг
- Математика
- Медицина
- Менеджмент
- Музыка
- МХК
- Немецкий язык
- ОБЖ
- Обществознание
- Окружающий мир
- Педагогика
- Русский язык
- Технология
- Физика
- Философия
- Химия
- Шаблоны, картинки для презентаций
- Экология
- Экономика
- Юриспруденция
Armistiţiul de la focşani презентация
Содержание
- 1. Armistiţiul de la focşani
- 2. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI Noiembrie 1917. Oraşul
- 3. Cu doar 3-4 luni în urmă, focşănenii
- 4. Se desfăşurau bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti,
- 5. Speranţa a fost repede spulberată.
- 6. După ce a adoptat Decretul asupra Păcii,
- 7. Situaţia critică în care se afla statul
- 8. În mod convergent, la 18 noiembrie 1917,
- 9. Chiar dacă miniştrii reprezentanţi ai Antantei, prezenţi
- 10. La 20 noiembrie 1917, gen. D. Scerbaciov,
- 11. Propunerea a fost acceptată de reprezentanţii Puterilor
- 12. Interesele româno-ruse urmau să fie reprezentate de
- 13. În ziua de 22 noiembrie
- 14. Negocierile, desfăşurate în Casa Apostoleanu, s-au desfăşurat,
- 15. Printre prevederile majore formulate se numără: ARMISTIŢIUL
- 16. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI Speranţa
- 17. Reintrarea României în război, la 10 noiembrie
- 18. ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI …şi au scos
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI Noiembrie 1917. Oraşul Focşani suporta de aproape un an rigorile ocupaţiei militare germane.
Слайд 2ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Noiembrie 1917. Oraşul Focşani suporta de
aproape un an
rigorile ocupaţiei militare germane.
Слайд 3Cu doar 3-4 luni în urmă, focşănenii urmăreau cu
febrilitate ştirile care
veneau de pe front.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 4Se desfăşurau bătăliile
de la Mărăşti,
Mărăşeşti, Oituz şi, prin
eroicul comportament
al soldaţilor români,
printre
neliniştile şi
privaţiunile cotidiene
ale focşănenilor îşi
croia drum speranţa.
privaţiunile cotidiene
ale focşănenilor îşi
croia drum speranţa.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 5 Speranţa a fost repede
spulberată. Defecţiunile
tot mai grave din rândurile
armatei
ruseşti aflate pe
teritoriul românesc au pus
armata română în
imposibilitatea de a mai
continua operaţiile
militare împotriva
Puterilor Centrale.
teritoriul românesc au pus
armata română în
imposibilitatea de a mai
continua operaţiile
militare împotriva
Puterilor Centrale.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 6După ce a adoptat
Decretul asupra Păcii,
guvernul bolşevic a semnat,
la 22
noiembrie 1917,
Armistiţiul de la Brest
Litovsk cu Puterile Centrale,
în care angaja în mod
nepermis şi statul român.
Armistiţiul de la Brest
Litovsk cu Puterile Centrale,
în care angaja în mod
nepermis şi statul român.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 7Situaţia critică în care se afla
statul român, izolat pe frontul
răsăritean, l-a
determinat pe
şeful guvernului român, Ion I.C.
Brătianu, să înainteze Aliaţilor
un memoriu, pe data de 16
noiembrie 1917, cu scopul de a-i
convinge că salvarea statului
român era condiţionată de
încheierea unui armistiţiu.
şeful guvernului român, Ion I.C.
Brătianu, să înainteze Aliaţilor
un memoriu, pe data de 16
noiembrie 1917, cu scopul de a-i
convinge că salvarea statului
român era condiţionată de
încheierea unui armistiţiu.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 8În mod convergent, la 18
noiembrie 1917, Marele Cartier
General Român a înaintat
un
raport reprezentanţilor
Antantei, prin care, prezentând
circumstanţele defavorabile, îşi
exprimau speranţa că:
”Aliaţii îşi vor da
consimţământul pentru
încheierea unei păci separate,
fără să denunţe obligaţiile pe
care şi le-au asumat în august
1916.”
raport reprezentanţilor
Antantei, prin care, prezentând
circumstanţele defavorabile, îşi
exprimau speranţa că:
”Aliaţii îşi vor da
consimţământul pentru
încheierea unei păci separate,
fără să denunţe obligaţiile pe
care şi le-au asumat în august
1916.”
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
GENERALUL CONSTANTIN PREZAN
TRECE ÎN REVISTĂ ARMATA ROMÂNĂ
Слайд 9Chiar dacă miniştrii
reprezentanţi ai Antantei,
prezenţi la Iaşi, au recunoscut
gravitatea situaţiei, acest
lucru
nu l-a împiedicat pe gen.
Henri Berthelot să afirme că
dinspre autorităţile române
bate “bate un vânt de
abandon şi de trădare” şi să
protesteze faţă de intenţiile
încheierii unui armistiţiu.
Henri Berthelot să afirme că
dinspre autorităţile române
bate “bate un vânt de
abandon şi de trădare” şi să
protesteze faţă de intenţiile
încheierii unui armistiţiu.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
GEN. HENRI BERTHELOT
Слайд 10La 20 noiembrie 1917,
gen. D. Scerbaciov,
comandantul trupelor
ruse din spaţiul
românesc, a înaintat
oficialilor
germani,
respectiv austro-
ungari,propunerea de
încheiere a unui
armistiţiu, între armatele
“Centralilor” şi cele
româno-ruse, la Focşani.
respectiv austro-
ungari,propunerea de
încheiere a unui
armistiţiu, între armatele
“Centralilor” şi cele
româno-ruse, la Focşani.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 11Propunerea a fost
acceptată de reprezentanţii
Puterilor Centrale, care au
desemnat o delegaţie
mixtă, formată
din ofiţeri
germani, austrieci, bulgari
şi turci, având ca preşedinte
pe generalul von Morgen.
germani, austrieci, bulgari
şi turci, având ca preşedinte
pe generalul von Morgen.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
GEN. VON MORGEN
Слайд 12Interesele româno-ruse
urmau să fie reprezentate
de o delegaţie comună,
alcătuită din 20 membri,
grupaţi
în două sub-comisii:
una rusă (16 membri),
condusă de gen. Kelcevski,
şi una română (4 membri),
condusă de gen. Alexandru
Lupescu.
una rusă (16 membri),
condusă de gen. Kelcevski,
şi una română (4 membri),
condusă de gen. Alexandru
Lupescu.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
GEN. ALEXANDRU LUPESCU
Слайд 13 În ziua de 22 noiembrie 1917, delegaţii români şi
ruşi s-au întâlnit
la Tecuci, pentru a stabili normele şi punctele de vedere comune.
La 24 noiembrie 1917, s-au reîntâlnit la Mărăşeşti şi de aici au
plecat spre Focşani, unde la ora 15,05 începea prima rundă de
negocieri cu partea adversă.
la Tecuci, pentru a stabili normele şi punctele de vedere comune.
La 24 noiembrie 1917, s-au reîntâlnit la Mărăşeşti şi de aici au
plecat spre Focşani, unde la ora 15,05 începea prima rundă de
negocieri cu partea adversă.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
GARA MĂRĂŞEŞTI
GARA FOCŞANI
Слайд 14Negocierile, desfăşurate în Casa Apostoleanu, s-au desfăşurat, cu
inevitabile poticneli, până în
ziua de 26 noiembrie 1917, când a
fost adoptată forma finală a armistiţiului.
fost adoptată forma finală a armistiţiului.
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Слайд 15Printre prevederile majore formulate se numără:
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Obligaţia suspendării ostilităţilor,
cu condiţia absenţei vreunui demers militar al “Centralilor” pe întregul front răsăritean.
Interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front.
Interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front.
Слайд 16ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
Speranţa statului român de a evita
încheierea păcii cu
Puterile Centrale s-a năruit.
La 24 aprilie/7 mai 1918 s-a încheiat “pacea punică”
de la Bucureşti, prin care hotarele României erau
sensibil schimbate.
Puterile Centrale s-a năruit.
La 24 aprilie/7 mai 1918 s-a încheiat “pacea punică”
de la Bucureşti, prin care hotarele României erau
sensibil schimbate.
Слайд 17Reintrarea României în război, la 10 noiembrie 1918, de
partea Antantei şi
capitularea Germaniei, la 11
noiembrie 1918 au anulat pacea de la Bucureşti…
noiembrie 1918 au anulat pacea de la Bucureşti…
ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
REGELE FERDINAND
DECOREAZĂ OSTAŞII ROMÂNI
Слайд 18ARMISTIŢIUL DE LA FOCŞANI
…şi au scos de sub semnul zădărniciei jertfa
ostaşilor români din campaniile anilor 1916 – 1918.
